Barajul Poiana, promisiune neterminată de peste trei decenii: mii de bihoreni încă expuși viiturilor
În județul Bihor, mii de locuitori trăiesc de ani buni sub amenințarea viiturilor și a inundațiilor, în lipsa unei infrastructuri hidrotehnice finalizate. Acumularea Poiana, un proiect început înainte de 1989, a devenit simbolul investițiilor abandonate și reluate fără continuitate, deși miza este siguranța unor comunități întregi. rowater.ro
CITEȘTE ȘI: Un an al bunului-simț? Speranța fragilă a unei Românii care își caută echilibrul
Lucrările la barajul Poiana au fost sistate după 1990, reluate timid în 2006, apoi din nou abandonate. Studiul de fezabilitate a fost refăcut în 2011, însă în 2013 proiectul a intrat iar în blocaj. În prezent, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor încearcă o nouă relansare, printr-un act normativ care vizează reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției aflate în administrarea Administrației Naționale „Apele Române”.
Rolul acumulării Poiana este de a atenua undele de viitură și de a proteja localitățile Poiana, Săliște de Vașcău (UAT Criștioru de Jos), Leheceni și Cărpinet. Barajul este încadrat în categoria B – construcții hidrotehnice de importanță deosebită. Valoarea lucrărilor rămase de executat este estimată la peste 115 milioane de lei, iar durata de finalizare ar fi de aproximativ trei ani.
Necesitatea acestui proiect este subliniată de evenimentele meteo extreme din anii 2013, 2018, 2019 și 2021, când ploile torențiale au provocat revărsări ale cursurilor de apă și pagube semnificative în zonă. Comuna Poiana este considerată una dintre cele mai vulnerabile din județ, iar la nivelul Bihorului sunt identificate 23 de zone cu risc major de inundații. mmediu.ro
De-a lungul anilor, primarii din localitățile afectate au solicitat constant finalizarea barajului, însă răspunsul a fost aproape invariabil: lipsa fondurilor. Finalizarea acumulării ar permite controlul debitelor pe râul Crișul Negru și ar reduce semnificativ riscul de inundații. Barajul proiectat are o înălțime maximă de 25 de metri, iar lacul de acumulare ar urma să aibă un volum de aproximativ 650.000 de metri cubi.
Finanțarea investiției este prevăzută din împrumutul acordat României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), în cadrul proiectului „Investiții prioritare în domeniul gospodăririi apelor”, completată de surse bugetare naționale. Împrumutul BDCE a fost contractat încă din 2007 și avea o valoare totală de aproape 300 de milioane de euro. coebank.org
CITEȘTE ȘI: Delta Force, unitatea secretă a SUA: forța de elită invocată în capturarea lui Nicolás Maduro
Noua variantă a proiectului prevede redimensionarea barajului, montarea unei geomembrane pentru impermeabilizare, consolidarea versanților, extinderea golirii de fund și amenajarea albiei Crișului Negru în amonte și aval. Specialiștii consideră soluția cu geomembrană una durabilă și eficientă pentru protecția structurii barajului.
În paralel, autoritățile au anunțat reluarea lucrărilor la acumularea nepermanentă Corbești, abandonate din 2015. Administrația Bazinală de Apă Crișuri a semnat în luna decembrie contractul de execuție, cu o finanțare de peste 71 de milioane de lei, tot prin BDCE. Potrivit directorului ABA Crișuri, Pasztor Sandor, proiectul va proteja aproximativ 3.000 de persoane și infrastructura critică din șase localități bihorene, contribuind la reducerea riscului de inundații pe bazinul Crișului Negru.
Surse: .rowater.ro
