Dosar cu miză constituțională majoră: Curtea de Apel București trimite la CCR o excepție privind numirea judecătorilor constituționali

Ionel Craciun10 februarie 2026

timp de citire: 2 minute

Curtea de Apel București a pronunțat marți, 10 februarie 2026, o decizie cu impact direct asupra funcționării Curții Constituționale a României (CCR), dispunând sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate ce vizează Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea instituției.

Excepția a fost ridicată într-un litigiu referitor la condițiile legale de numire a judecătorilor CCR, iar instanța a admis solicitarea formulată de Președintele României, prin Administrația Prezidențială.

Ce articol de lege este contestat

Sesizarea privește articolul 61 alineatul (3) din Legea 47/1992, în măsura în care acesta ar putea fi interpretat restrictiv în privința noțiunii de „activitate juridică sau în învățământul juridic superior”, necesară pentru îndeplinirea condiției de minimum 18 ani vechime.

Curtea de Apel solicită CCR să stabilească dacă această formulare:

se referă exclusiv la activitatea didactică într-o facultate de drept sau la profesii juridice clasice (judecător, procuror, avocat, notar, consilier juridic);
sau dacă poate include și activitatea de cercetare juridică, consultanță de specialitate ori elaborarea de acte normative.

Suspendarea, respinsă de instanță

Prin aceeași hotărâre, Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare a actului administrativ contestat, considerând-o nefondată. De asemenea, instanța a respins toate excepțiile procedurale invocate în cauză – inadmisibilitate, tardivitate, lipsă de interes și lipsă a calității procesuale active.

Decizia de sesizare a CCR este definitivă, însă hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare.

Dosarul a fost judecat de Georgeana Viorel, președinta Secției a IX-a de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Miza: stabilitatea Curții Constituționale

Litigiul vizează anularea decretului de numire a judecătorului CCR Dacian Dragoș, decret semnat de președintele Nicușor Dan la 8 iulie 2025. Cererea a fost formulată de avocata Silvia Uscov, cunoscută pentru poziționările sale politice apropiate de AUR.

Separat de acest dosar de fond, există cereri distincte de suspendare a efectelor numirii, atât pentru Dacian Dragoș, cât și pentru Mihai Busuioc. Curtea de Apel urmează să se pronunțe în aceste cauze miercuri, 11 februarie 2026, la ora 9:00.

Coincidență de calendar cu potențial exploziv

Pronunțarea este programată cu doar o oră înainte de ședința CCR în care se dezbate legea de ajustare a pensiilor de serviciu ale magistraților – un act normativ cu impact bugetar major și legat de jaloane din PNRR, cu risc de blocare a aproximativ 231 de milioane de euro.

Surse din zona judiciară indică existența unei majorități fragile de 5–4 în interiorul CCR, favorabilă legii asumate de Guvern în Parlament. O eventuală suspendare a unuia dintre judecători ar putea duce la un scor de 4–4, imposibil de tranșat procedural, ceea ce ar genera o amânare sau chiar un blocaj instituțional temporar.

Următorul moment-cheie: 11 februarie

Deși dosarul de anulare nu a fost tranșat definitiv, presiunea se mută pe deciziile privind suspendarea. Dacă una dintre acestea va fi admisă și declarată executorie, efectele ar fi imediate, cu impact direct asupra funcționării CCR și asupra deciziilor sale iminente.