Florin Cîțu îl contrazice pe Ilie Bolojan pe tema deficitului: „România a dovedit în 2021 că poți reduce deficitul fără recesiune”
Fostul premier și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, critică public afirmațiile premierului Ilie Bolojan privind imposibilitatea reducerii deficitului bugetar fără contracție economică. Cîțu susține că această teză este infirmată chiar de experiența recentă a României, invocând anul 2021 drept exemplu concret.
CITEȘTE ȘI: Revolta de la Miercurea-Ciuc și prăbușirea mitului UDMR
„România a redus deficitul și a crescut economic”
Într-o postare publicată pe Facebook, Florin Cîțu arată că România a reușit simultan consolidare fiscală și creștere economică, fără majorări de taxe.„Trebuie să-l contrazic pe premierul României (din păcate). România a redus deficitul bugetar în 2021 de la 9,6% la 6,7% (aproximativ 20 de miliarde de lei) și a avut o creștere economică de 6%. Diferența esențială: nu am crescut taxe — am luat doar măsuri liberale!”, a scris Cîțu.
Declarația vine după ce premierul Ilie Bolojan a afirmat recent că „nu există nicio țară care a luat măsuri de corecție bugetară și să nu aibă o contracție a economiei”.
„Din fericire, premierul nu are dreptate”
Fostul prim-ministru consideră că această abordare este periculoasă și poate justifica politici fiscale care afectează consumul și creșterea economică. El avertizează că, dacă teoria premierului ar fi corectă, România ar trebui să se aștepte la o criză severă în următorii ani.„Dacă ar avea dreptate, criza majoră ar trebui să vină în 2026, când deficitul trebuie redus cu încă 16 miliarde de lei. În 2025, creșterea taxelor pentru o ‘corecție’ de doar 6 miliarde a prăbușit consumul”, afirmă Cîțu.
În opinia sa, reducerea deficitului nu este incompatibilă cu dezvoltarea economică, însă depinde esențial de tipul măsurilor adoptate.„Deficitul poate să scadă și economia să crească — dar numai dacă faci corecția corect: măsuri liberale”, conchide fostul premier.
O dispută cu miză majoră
Schimbul de replici dintre Florin Cîțu și Ilie Bolojan are loc într-un context sensibil, marcat de presiuni asupra finanțelor publice, angajamente europene privind disciplina fiscală și dezbateri intense despre creșterea taxelor versus reducerea cheltuielilor.
