Primele efecte ale austerității în sectorul public: bugetarii cu venituri peste 6.000 lei au salarii mai mici din februarie
Primele măsuri de austeritate adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan încep să se vadă concret în veniturile angajaților din sectorul public. Începând cu 1 ianuarie 2026, a intrat în vigoare eliminarea indemnizației de hrană pentru bugetarii care au salarii nete mai mari de 6.000 de lei, iar impactul a fost resimțit odată cu plata salariilor aferente lunii ianuarie, achitate în februarie.
În numeroase instituții publice, angajații vizați au constatat scăderi de 347 de lei la salariu, sumă care reprezenta valoarea lunară a normei de hrană. Măsura a fost introdusă prin așa-numita „Ordonanță Trenuleț”, adoptată la finalul anului 2025, ca parte a unui pachet amplu de reducere a deficitului bugetar.
Domeniile cele mai afectate
Cele mai mari nemulțumiri au apărut în educație și sănătate, în special în rândul angajaților ale căror salarii depășesc cu puțin pragul de 6.000 de lei. Pentru aceștia, eliminarea indemnizației de hrană înseamnă o pierdere semnificativă raportată la venitul lunar.
Guvernul avertizează însă că aceasta este doar prima etapă. În perioada următoare este avută în vedere și reducerea fondului de salarii cu 10%, măsură care ar putea conduce la diminuări suplimentare, diferite de la o instituție la alta, în funcție de structura veniturilor.
Ce prevede cadrul legal
Modificările sunt prevăzute în Legea nr. 141/2025, care a amendat Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Conform noilor reguli, indemnizația de hrană de 347 lei se acordă exclusiv angajaților din sistemul bugetar cu salarii nete de până la 6.000 lei inclusiv.
Explicațiile Guvernului
Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a declarat că veniturile salariale din sistemul public rămân înghețate la nivelul lunii decembrie 2024, iar restrângerea unor beneficii este necesară pentru controlul cheltuielilor statului. Oficialul a mai anunțat:
-
reducerea sporului pentru proiecte finanțate din fonduri europene de la 50% la maximum 35%;
-
menținerea voucherelor de vacanță doar pentru angajații cu venituri sub 6.000 lei net;
-
neactualizarea pensiilor speciale și a valorii punctului de referință până la finalul lui 2026;
-
introducerea CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 lei, aplicată doar sumei care depășește acest prag.
Executivul susține că pachetul de măsuri urmărește reducerea deficitului bugetar și creșterea sustenabilității financiare, însă sindicatele avertizează asupra scăderii puterii de cumpărare și a riscului de tensiuni sociale.
