Kaja Kallas, mesaj fără menajamente la München: „Rusia nu mai este o superputere. Este izolată și slăbită economic”

În ultima zi a Conferința de Securitate de la München, liderii europeni și euro-atlantici au transmis semnale ferme privind securitatea continentală, viitorul Ucrainei și relația cu Statele Unite. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avut una dintre cele mai dure intervenții la adresa Rusiei, afirmând că Moscova nu mai poate fi considerată o superputere globală.

Kallas: Rusia este izolată și vulnerabilă

Vorbind de pe scena principală a conferinței, Kaja Kallas a declarat că, în pofida retoricii Kremlinului, Rusia se află într-o poziție de slăbiciune strategică.

„Să fim realiști: Rusia nu este o superputere. După ani de război și peste un milion de victime, economia sa este grav afectată, este izolată de piețele energetice europene, iar propriii cetățeni părăsesc țara. Cea mai mare amenințare este că Rusia ar putea obține mai mult la masa negocierilor decât pe câmpul de luptă”, a avertizat oficialul european.

Ea a subliniat că amenințarea rusă nu se oprește la Ucraina, ci vizează subminarea constantă a statelor membre ale Uniunii Europene.

Negocieri cu Rusia: „Nu contează doar locul la masă”

În cadrul unui panel dedicat războiului din Ucraina, Kallas s-a arătat sceptică față de ideea desemnării unui trimis special al UE pentru negocieri, insistând că Europa trebuie să știe exact ce cere.

„Mai important decât a avea un loc la masă este să știi ce să ceri. Dacă nu ceri nimic, vei plăti în plus”, a spus ea, anunțând că a propus statelor membre un mandat comun cu cerințe clare pentru Rusia.

Letonia: UE nu este pregătită pentru o dată de aderare a Ucrainei

Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a declarat că, deși Uniunea Europeană recunoaște importanța strategică a Ucrainei, nu există în prezent consens pentru stabilirea unei date clare de aderare.

El a avertizat și asupra speculațiilor legate de alegerile din Ungaria, subliniind că rezultatele electorale sunt imprevizibile și că procesul de extindere trebuie analizat în context mai larg, incluzând Balcanii de Vest și Republica Moldova.

NATO cere accelerarea producției de armament

Din partea NATO, adjunctul secretarului general Radmila Šekerinska a atras atenția că stocurile actuale de armament sunt insuficiente și a cerut creșterea rapidă a producției de echipamente de apărare atât în Europa, cât și în Statele Unite.

„Trebuie să producem mai mult și mai repede. Fără cooperare transatlantică, vom fi mai slabi, nu mai puternici”, a avertizat oficialul NATO.

Franța: „Preferința europeană” în apărare

Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, a pledat pentru orientarea investițiilor militare către industria europeană.

„Când bugetele cresc, nu are sens să finanțăm industrii din afara Europei. Este o chestiune de logică, control și suveranitate”, a spus Haddad, subliniind că achizițiile externe vin cu restricții privind utilizarea și transferul de tehnologie.

Relația UE–SUA: cooperare, nu dependență

Referindu-se la discursurile recente ale oficialilor americani, Kallas a recunoscut existența unor divergențe, dar a insistat că relația transatlantică rămâne esențială.

„Nu suntem de acord pe toate subiectele, dar America și Europa sunt strâns legate. Europa nu este decadentă și nu se află în declin civilizațional”, a conchis șefa diplomației UE.

Surse:

• Mediafax: https://www.mediafax.ro