Legea privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, promovată de premierul Ilie Bolojan, riscă să intre într-un nou impas procedural, în ciuda faptului că Curtea Constituțională a României a respins criticile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

CITEȘTE ȘI: PNL – anatomia unei prăbușiri, rolul lui Băsescu în instaurarea vidului ideologic și a banilor care cumpără conștiințe

Problema majoră ține de data intrării în vigoare. Actul normativ prevede explicit că dispozițiile sale se aplică de la 1 ianuarie 2026. Însă controlul de constituționalitate s-a finalizat la 18 februarie 2026, ceea ce înseamnă că legea ar putea fi promulgată doar ulterior acestei date. Or, potrivit principiului neretroactivității consacrat de Codul Civil și de Constituție, o lege civilă nu poate produce efecte pentru o perioadă anterioară intrării sale în vigoare.

În forma actuală, toate mecanismele tranzitorii – de la creșterea vechimii necesare pentru pensionare până la plafonarea cuantumului pensiei – sunt raportate la 1 ianuarie 2026. Dacă promulgarea are loc după această dată, dispozițiile care fac trimitere la începutul anului devin dificil sau imposibil de aplicat fără o corectare legislativă.

În aceste condiții, președintele Nicușor Dan are două opțiuni: fie retrimite legea în Parlament pentru reexaminare, fie o promulgă, asumând riscul unor noi contestații în instanță. O eventuală reexaminare ar presupune reluarea procedurii parlamentare, obținerea avizelor necesare și un nou vot, iar forma revizuită ar putea fi, la rândul ei, atacată din nou la Curtea Constituțională.

Miza este legată și de Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, și-a exprimat optimismul că decizia CCR ar permite Guvernului să demonstreze îndeplinirea Jalonului 215 din PNRR. Totuși, fără promulgare și fără o formă aplicabilă a legii, transmiterea unei astfel de dovezi către Comisia Europeană rămâne incertă.

În paralel, Guvernul a anunțat intenția de a modifica și regimul pensiilor militare prin ordonanță de urgență, vizând creșterea etapizată a vârstei de pensionare și revizuirea condițiilor speciale. Criticii proiectului susțin însă că actualul cadru legislativ stabilește deja o vârstă standard care ajunge la 65 de ani, ceea ce ar complica suplimentar demersul Executivului.

Sursa: mediafax