Islanda redeschide dosarul UE: Guvernul anunță referendum privind reluarea negocierilor de aderare

Monitorul Zilei MM26 februarie 2026

timp de citire: 2 minute

Islanda se pregătește pentru o nouă etapă în relația sa cu Uniunea Europeană. Prim-ministrul Kristrún Frostadóttir a anunțat că, în următoarele luni, guvernul va organiza un referendum privind posibila reluare a negocierilor de aderare la UE.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute în Polonia, după o întâlnire cu premierul polonez Donald Tusk. „Vom lucra în lunile următoare la pregătirea unui referendum privind redeschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană”, a precizat șefa executivului de la Reykjavik.

Relația actuală dintre Islanda și UE

Deși nu este stat membru, Islanda este puternic integrată în structurile europene. Țara a depus cererea de aderare în 2009, pe fondul crizei financiare severe care i-a afectat economia, însă negocierile au fost suspendate în 2013 și încheiate oficial în 2015.

În prezent, Islanda este membră a Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) și face parte din Spațiul Economic European (SEE), ceea ce îi permite accesul la piața unică europeană fără drept de vot în instituțiile UE. Totodată, este parte a Spațiul Schengen, asigurând libera circulație a persoanelor.

Prin SEE, Islanda participă la numeroase programe europene, inclusiv Erasmus și inițiative în domeniul cercetării, mediului și dezvoltării economice, contribuind financiar la coeziunea socială și economică a blocului comunitar.

De ce revine tema aderării?

Creșterea costului vieții și impactul geopolitic al războiului din Ucraina au readus în dezbatere oportunitatea unei integrări depline în UE. Sondajele recente indică o creștere a interesului public pentru reluarea negocierilor.

În timpul crizei financiare din 2008–2011, instabilitatea coroanei islandeze a generat discuții despre adoptarea monedei euro. Oficialii Banca Centrală Europeană au subliniat însă că adoptarea euro este posibilă doar după aderarea la UE și îndeplinirea criteriilor de convergență.

Motivele tradiționale ale reticenței

De-a lungul timpului, mai mulți factori au alimentat euroscepticismul în Islanda:

Industria pescuitului – sector strategic pentru economie, care ar putea fi afectat de politica comună în domeniul pescuitului a UE.
Agricultura – temeri privind competiția sporită și schimbarea subvențiilor.
Legăturile strânse cu Statele Unite – cooperare economică și de securitate care a redus presiunea integrării europene.
Moștenirea „Războaielor Codului” (1958–1976) – dispute maritime cu Regatul Unit ce au consolidat naționalismul și dorința de control asupra resurselor.
Structura electorală – care favorizează regiunile rurale, tradițional mai eurosceptice.

Un eventual vot favorabil în referendum nu ar însemna automat aderarea, ci doar reluarea negocierilor, proces ce ar putea dura ani și ar necesita ulterior un nou referendum de ratificare.