Criză în sistemul medical românesc: medici vorbesc despre epuizare extremă, presiune psihică și lipsa suportului real în spitale
Moartea unui medic rezident la Spitalul de Urgență Floreasca a readus în atenție publică discuțiile despre condițiile de lucru din sistemul sanitar românesc și despre presiunea psihică la care sunt supuși medicii din prima linie, în special din secțiile ATI, UPU și chirurgie de urgență Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.
Cadre medicale și rezidenți descriu un mediu profesional marcat de gărzi lungi, responsabilitate ridicată și epuizare acumulată, aspecte asociate frecvent în literatura medicală cu sindromul de burnout Burnout.
În același timp, dezbaterile publice au readus în discuție lipsa unor programe sistematice de sprijin psihologic pentru personalul medical, o problemă recunoscută la nivel internațional în profesiile cu expunere la traumă Medicină (Wikipedia).
Presiune extremă și epuizare în gărzi
Medicii din secțiile de urgență și terapie intensivă descriu un nivel ridicat de stres emoțional și decizional, generat de contactul constant cu cazuri critice și situații de viață și moarte.
În relatări publice, specialiști precum Iuliu Torje au vorbit despre impactul psihologic al gărzilor, anxietatea acută și dificultatea de a menține echilibrul emoțional în condiții de presiune continuă.
Experiențele descrise includ episoade de panică, oboseală extremă și dificultăți de recuperare între turele de lucru.
Critici privind organizarea sistemului medical
Mai mulți medici și rezidenți susțin că programul de lucru și volumul de responsabilități depășesc adesea limitele considerate sigure, ceea ce ar contribui la epuizare fizică și psihică.
Discuțiile publice au adus în atenție și rolul instituțiilor din domeniul sănătății, precum Ministerul Sănătății din România, în reglementarea programului de gărzi și a condițiilor de muncă.
În acest context, se invocă necesitatea unor reforme structurale și a respectării normelor europene privind timpul de lucru în domeniul medical.
Reacții din sistem și probleme de stigmatizare
În mediul online, cadre medicale au relatat situații de stigmatizare, lipsă de înțelegere și acuzații neconfirmate în cazuri de epuizare severă sau probleme de sănătate.
Aceste relatări sunt asociate în literatura medicală cu presiunea socială asupra personalului sanitar și cu riscul de agravare a stresului ocupațional.
În același timp, Colegiul Medicilor din România a fost menționat în spațiul public în legătură cu sondaje privind condițiile de lucru și activitatea rezidenților.
Necesitatea sprijinului psihologic în spitale
Specialiștii din domeniu susțin că expunerea repetată la traumă poate duce la tulburări psihice precum anxietate, depresie sau stres posttraumatic, mai ales în lipsa unor mecanisme de sprijin instituțional.
În multe sisteme medicale europene și internaționale, programele de suport psihologic pentru personalul sanitar sunt integrate în mod standard în structurile spitalicești.
În România, medicii solicită implementarea unor măsuri precum acces la psihoterapie, evaluări periodice și grupuri de suport pentru cazuri dificile.
Discuții despre siguranța profesională și formare
În contextul unor cazuri recente, s-a discutat și despre necesitatea instruirii mai riguroase privind utilizarea substanțelor controlate și gestionarea riscurilor profesionale în spitale.
În alte sisteme medicale, formarea continuă și evaluările periodice sunt obligatorii pentru prevenirea incidentelor și protejarea personalului.
Aceste aspecte sunt considerate esențiale pentru siguranța atât a pacienților, cât și a medicilor.
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
