Bolojan leagă bonusurile din Ministerul Energiei de performanța în PNRR

Premierul Ilie Bolojan, care asigură interimar și conducerea Ministerului Energiei, a introdus noi condiții pentru acordarea majorărilor salariale de până la 40% destinate personalului implicat în implementarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial și citat de mediafax.ro, angajații Direcției Generale Investiții din cadrul Ministerului Energiei vor putea beneficia de majorarea salarială doar dacă demonstrează, prin rapoarte lunare de activitate, contribuția la îndeplinirea obiectivelor și jaloanelor asumate de România prin PNRR.

Documentul stabilește că fiecare angajat trebuie să întocmească un raport individual lunar care să evidențieze gradul de realizare a activităților. Raportul va fi verificat de structurile juridice ale ministerului, aprobat de superiorul ierarhic și transmis conducerii instituției pentru validare.

Pe baza acestor evaluări, Direcția Generală Juridic și Personal va putea iniția procedura de acordare a majorării salariale. Măsura se aplică până la 31 august 2026 și vizează exclusiv personalul implicat direct în proiectele strategice ale ministerului.

Printre obiectivele urmărite se numără dezvoltarea unor noi capacități de producție a energiei regenerabile, realizarea investițiilor în producția de hidrogen verde, construirea unor centrale de cogenerare de înaltă eficiență și dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice. De asemenea, ministerul trebuie să finalizeze anumite proceduri asumate în procesul de renegociere a unor componente din PNRR.

Conform legislației în vigoare, majorarea de până la 40% poate fi acordată personalului implicat în gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene, însă valoarea efectivă depinde de contribuția și timpul alocat implementării acestora.

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă principalul instrument prin care România utilizează fondurile europene destinate modernizării economiei și reformelor structurale, fiind parte a mecanismului european creat pentru sprijinirea statelor membre după criza provocată de pandemia de COVID-19.

Noua decizie introduce un sistem de evaluare bazat pe rezultate concrete și urmărește accelerarea implementării investițiilor energetice considerate esențiale pentru atingerea obiectivelor asumate de România în relația cu instituțiile europene.