Stabilitatea leului nu este garantată

In ciuda deficitelor bugetare și externe ridicate, precum și a expunerii importante la datoria în valută, leul a rămas una dintre cele mai stabile monede din regiune în ultimii ani. Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Leonardo Badea, explică faptul că această stabilitate nu este întâmplătoare, însă avertizează că ea nu trebuie privită ca o garanție pentru viitor.

Într-o analiză publicată de Forbes România, oficialul BNR subliniază că economia României continuă să fie vulnerabilă din cauza deficitelor gemene – deficitul bugetar și deficitul de cont curent –, ambele situându-se peste nivelurile înregistrate în alte state din Europa Centrală și de Est. În perioade de volatilitate pe piețele financiare sau în cazul unor retrageri de capital, aceste dezechilibre pot pune presiune asupra economiei și asupra cursului de schimb.

Un alt factor de risc este structura datoriei publice. Aproximativ jumătate din datoria statului este denominată în valută, ceea ce face finanțele publice sensibile la eventuale deprecieri ale leului. În același timp, companiile românești au continuat să se împrumute în monedă străină, iar peste jumătate din datoria externă a firmelor avea, la sfârșitul anului 2025, scadențe pe termen scurt, ceea ce implică un necesar constant de refinanțare.

Leonardo Badea atrage atenția și asupra faptului că România păstrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale creditării în valută din regiune. Aproximativ 30% din creditele acordate în economie sunt în monedă străină, ceea ce amplifică efectele pe care le-ar putea avea o depreciere semnificativă a leului asupra populației și companiilor.

Cu toate acestea, după criza financiară din 2008-2009 și în special în perioada marcată de pandemia de COVID-19, criza energetică și războiul din Ucraina, cursul leului a înregistrat fluctuații relativ reduse comparativ cu alte monede din regiune. Potrivit oficialului BNR, această stabilitate a contribuit la limitarea volatilității macroeconomice și a oferit un sprijin important economiei.

Analiza explică și conceptul economic cunoscut drept „divine coincidence”, introdus de economiștii Olivier Blanchard și Jordi Galí. Acesta descrie situația în care politica monetară reușește simultan să controleze inflația și să susțină activitatea economică. În cazul României, Badea consideră că stabilitatea cursului de schimb, a inflației și a condițiilor financiare a reprezentat o conjunctură favorabilă, însă una care poate fi doar temporară.

Totodată, oficialul BNR amintește că numeroase bănci centrale din economiile emergente practică ceea ce literatura de specialitate numește „fear of floating”, adică evită fluctuațiile bruște ale cursului de schimb prin intervenții punctuale, pentru a preveni efecte negative asupra economiei și sistemului financiar.

În concluzie, Leonardo Badea avertizează că perioada de stabilitate de care România a beneficiat în ultimii ani trebuie valorificată pentru reducerea dezechilibrelor economice și consolidarea finanțelor publice. În lipsa unor politici economice coerente, vulnerabilitățile existente ar putea deveni mai greu de gestionat într-un context internațional nefavorabil.

Surse:

• Forbes România – Analiza semnată de Leonardo Badea: https://www.forbes.ro/

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114