Țânțarii nu aleg la întâmplare: motivele științifice pentru care unii oameni sunt „magnet” pentru înțepături

De ce unii oameni sunt atacați constant de țânțari, iar alții aproape deloc

Dacă într-un grup de persoane tu ești mereu prima țintă a țânțarilor, explicația nu ține de noroc sau de „sânge dulce”. Cercetările arată că insectele sunt atrase de o combinație de factori biologici: cantitatea de dioxid de carbon eliminată prin respirație, temperatura corpului, transpirația, mirosul pielii și chiar compoziția microbiomului cutanat.

Potrivit cercetărilor prezentate de BBC, țânțarii femelă – singurii care înțeapă, deoarece au nevoie de proteine pentru dezvoltarea ouălor – folosesc o serie de semnale pentru a-și identifica victimele.

Dioxidul de carbon: alarma care îi conduce spre tine

Primul semnal pe care îl detectează țânțarii este dioxidul de carbon (CO₂) eliminat prin respirație.

De fiecare dată când expirăm, în jurul nostru se formează un nor invizibil de gaze pe care insectele îl pot detecta de la distanță. Atunci când identifică o concentrație mai mare de CO₂, țânțarii se deplasează spre sursa acestuia.

Din acest motiv, persoanele cu o masă corporală mai mare, adulții sau cei care fac efort fizic pot deveni ținte mai ușor de observat. Sportul, alergarea sau activitățile intense cresc ritmul respirației și cantitatea de dioxid de carbon eliminată.

Căldura corpului și transpirația, semnale urmărite de insecte

După detectarea dioxidului de carbon, țânțarii folosesc și alte indicii pentru a se apropia de o posibilă victimă.

Temperatura pielii și umiditatea sunt factori importanți. Persoanele care transpiră mai mult sau au o temperatură corporală mai ridicată pot fi mai atractive pentru insecte.

Printre persoanele mai expuse se află:

• femeile însărcinate, din cauza modificărilor metabolice și a respirației accelerate;
• persoanele care fac sport;
• cei care depun efort fizic în aer liber;
• persoanele cu o suprafață corporală mai mare.

Practic, organismul transmite permanent semnale pe care țânțarii le pot interpreta ca o sursă de hrană.

Mirosul pielii: „amprenta” chimică pe care o detectează țânțarii

Unul dintre cei mai importanți factori este mirosul natural al pielii.

Corpul uman produce sute de substanțe chimice volatile, iar acestea sunt influențate de transpirație, hormoni, genetică și bacteriile care trăiesc pe suprafața pielii.

Cercetări publicate în reviste de specialitate au arătat că anumite substanțe produse de piele, inclusiv acizii carboxilici, pot crește atractivitatea pentru țânțari.

Această caracteristică poate fi surprinzător de stabilă în timp. Unele persoane rămân ani la rând mai atractive pentru insecte, deoarece profilul lor chimic individual se modifică foarte puțin.

Bacteriile de pe piele pot influența atacurile țânțarilor

Microbiomul pielii joacă și el un rol important.

Bacteriile care trăiesc în mod natural pe corp transformă compușii eliminați prin transpirație în substanțe care dau mirosul specific al fiecărei persoane.

Interesant este faptul că transpirația proaspătă nu are aproape deloc miros. Acesta apare atunci când bacteriile de pe piele descompun anumite componente ale transpirației.

Diferențele dintre comunitățile bacteriene de pe piele pot explica de ce două persoane aflate în aceeași încăpere pot fi percepute complet diferit de țânțari.

De ce unele persoane au umflături mari după înțepături

Nu doar numărul înțepăturilor diferă de la o persoană la alta. Și reacția organismului este diferită.

Unele persoane dezvoltă:

• umflături mari;
• roșeață intensă;
• mâncărime persistentă.

Altele aproape că nu observă înțepătura.

Diferența este legată de modul în care sistemul imunitar reacționează la saliva țânțarului, introdusă în piele în timpul hrănirii.

Mitul „sângelui dulce” și metodele care chiar funcționează

Ideea că țânțarii aleg oamenii pentru că au „sânge dulce” este un mit. Insectele nu gustă sângele înainte de a alege victima, ci identifică semnale chimice și fizice emise de organism.

De asemenea, nu există dovezi solide că usturoiul, vitamina B sau alte remedii populare ar ține țânțarii la distanță.

Metodele cu eficiență demonstrată includ:

• folosirea repelentelor pe bază de DEET;
• utilizarea produselor cu picaridin sau PMD;
• purtarea hainelor care acoperă pielea;
• alegerea hainelor deschise la culoare;
• reaplicarea repelentului după transpirație sau înot.

Recomandări privind protecția împotriva țânțarilor sunt disponibile și pe platforma Centers for Disease Control and Prevention (CDC).

Concluzie: nu este ghinion, ci biologie

Faptul că unii oameni sunt înțepați mai des nu este o impresie. Țânțarii detectează diferențe reale între organisme, de la respirație și temperatură până la chimia pielii.

Pentru insecte, fiecare persoană reprezintă un amestec unic de semnale biologice. Iar pentru cei care par mereu „aleșii” țânțarilor, explicația se află în propriul corp.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114