Cseke Attila contestă noua lege a salarizării

Ministerul Sănătății a transmis o serie de observații critice asupra proiectului noii legi a salarizării unitare, elaborat de Ministerul Muncii, susținând că unele prevederi pot transforma măsurile temporare de reducere a unor sporuri în diminuări permanente ale veniturilor pentru personalul medical.

Într-un document semnat de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, instituția solicită modificarea mai multor articole din proiectul publicat în 17 iulie 2026 și atrage atenția că anumite dispoziții au fost introduse fără consultarea Ministerului Sănătății.

Ministerul Sănătății: tăierile temporare nu trebuie să devină permanente

Una dintre principalele obiecții vizează modul de calcul al diferenței salariale tranzitorii acordate angajaților care ar urma să înregistreze scăderi de venit după aplicarea noii grile de salarizare.

Proiectul stabilește ca punct de referință veniturile din decembrie 2026, însă Ministerul Sănătății solicită raportarea la salariile aflate în plată în iunie 2025, înainte de aplicarea măsurilor de plafonare a unor sporuri prin OUG nr. 36/2025.

Potrivit instituției, utilizarea salariilor diminuate din decembrie 2026 ar avea ca efect permanentizarea unor reduceri care au fost introduse cu caracter temporar. Ministerul estimează că modificarea propusă ar avea un impact bugetar de peste 300 de milioane de lei.

Critici privind sporurile și salarizarea în sistemul medical

Ministerul contestă și prevederile care limitează acordarea sporurilor pentru condiții de muncă.

Conform proiectului:

• sporurile de până la 50% pentru condiții deosebit de periculoase ar putea fi acordate pentru maximum 10% din personal;
• celelalte categorii de sporuri ar urma să fie limitate la cel mult 20% dintre angajați.

Reprezentanții Ministerului Sănătății susțin că aceste limite pot crea situații în care angajați care lucrează efectiv în condiții periculoase să nu mai beneficieze de sporurile prevăzute de lege, din cauza plafonului impus.

Instituția avertizează că efectele ar putea fi resimțite în special în:

• serviciile de ambulanță;
• Unitățile de Primiri Urgențe (UPU);
• secțiile ATI;
• medicina legală;
• spitalele de monospecialitate.

Nemulțumiri privind ambulatoriile și finanțarea spitalelor

Ministerul Sănătății cere eliminarea prevederii care reduce cu 15% coeficienții de salarizare pentru unitățile de asistență medico-socială și ambulatorii, apreciind că măsura contravine obiectivului de dezvoltare a medicinei ambulatorii.

Totodată, instituția avertizează că noua lege elimină mecanismul prin care majorările salariale din spitalele aflate în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt finanțate prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

În lipsa unei surse clare de finanțare, Ministerul consideră că presiunea financiară s-ar putea transfera direct asupra bugetelor spitalelor.

Propuneri privind plata gărzilor și salarizarea în funcție de performanță

Printre amendamentele formulate se regăsesc și:

• majorarea cu cel puțin 25% a tarifului orar pentru gărzile efectuate în weekend și în zilele de sărbătoare legală;
• clarificarea regimului juridic al contractelor pentru gărzile efectuate cu timp parțial;
• introducerea unui sistem de salarizare a medicilor care să includă o componentă variabilă bazată pe performanța profesională, testată inițial printr-un program-pilot.

Ministerul mai solicită extinderea posibilității acordării premiilor de performanță și pentru personalul din sistemul sanitar, apreciind că excluderea acestuia ar crea diferențe de tratament față de alte categorii de bugetari.

Reformă asumată prin PNRR

Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având ca obiectiv restructurarea grilelor salariale din sectorul public și limitarea sporurilor.

Potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, solicitările formulate în cadrul consultărilor depășesc 20 de miliarde de lei, în timp ce spațiul bugetar disponibil pentru această reformă este estimat la aproximativ 12,1 miliarde de lei.

Surse:

• Economedia – https://economedia.ro/

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114