Hidrocentrala Surduc–Siriu, între interes strategic și dispute de mediu: acuzații de documentație „copiată” și impact ignorat asupra biodiversității

Proiectul hidroenergetic Surduc–Siriu, aprobat încă din 1981, continuă să genereze controverse majore între autorități și organizațiile de mediu. Deși realizat în proporție de aproximativ 85% și inclus pe lista investițiilor strategice ale statului, finalizarea sa este blocată de litigii și critici privind impactul asupra ecosistemelor locale.

Decizia Ministerului Mediului de a emite acordul de mediu pentru hidrocentrala Nehoiașu II, parte a amenajării de pe râul Bâsca Mare, a fost contestată de mai multe ONG-uri, inclusiv Declic și Bankwatch România. Potrivit acestora, documentația revizuită în 2025 este în mare parte identică cu cea respinsă anterior, fiind acuzată de lipsă de rigoare științifică și de ignorarea unor elemente esențiale de biodiversitate.    Declic

Ministerul susține însă că proiectul va aduce beneficii importante: o capacitate instalată de 55 MW și o producție anuală estimată de aproximativ 152 GWh energie regenerabilă. În plus, investiția ar contribui la creșterea capacității de stocare și la flexibilizarea sistemului energetic național.Ministerul Mediului).

Proiect strategic sau investiție cu impact limitat?

Hidroelectrica consideră Surduc–Siriu o investiție esențială pentru securitatea energetică a României, estimată la circa 49,5 milioane de euro și cu o durată de implementare de aproape patru ani. Proiectul include instalarea unui hidroagregat complet și modernizarea infrastructurii electrice.

Totuși, specialiști din mediul academic contestă importanța strategică a proiectului. Lectorul Cornel Ilinca afirmă că aportul energetic ar putea fi sub 0,3% din totalul național, iar eficiența este afectată de modificările proiectului inițial. În opinia sa, alternative precum energia solară, eoliană și sistemele de stocare ar fi mai eficiente și mai puțin invazive. Universitatea Tehnică de Construcții București).

Acuzații privind documentația de mediu

Organizațiile de mediu susțin că raportul de impact asupra mediului este în proporție de peste 96% identic cu versiunea anterioară. Criticile vizează în special lipsa analizelor privind habitate protejate și specii sensibile din zonă.

Printre elementele invocate se numără arinișurile și zglăvoaca, considerate indicatori ai stării ecosistemelor locale. ONG-urile afirmă că aceste componente au fost ignorate sau tratate superficial, ceea ce ar încălca legislația de mediu și normele europene.     Bankwatch România

Ce sunt arinișul și zglăvoaca?

Arinișul reprezintă un ecosistem format din arbori de arin, întâlnit frecvent în zone umede sau de luncă. Aceste habitate pot avea statut de protecție, fiind importante pentru biodiversitate și stabilitatea solului.    Arin

Zglăvoaca este un pește de apă dulce de mici dimensiuni, care trăiește în râuri de munte cu apă curată și fund pietros. Deși nu are valoare economică semnificativă, joacă un rol în lanțul trofic și în echilibrul ecosistemelor acvatice.

Context mai larg: proiecte hidro blocate

Situația Surduc–Siriu nu este singulară. În 2022, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a declarat 10 proiecte hidroenergetice ca fiind de interes național, majoritatea începute înainte de 1989 și aflate într-un stadiu avansat de execuție.

Cu toate acestea, niciunul nu a fost finalizat până în prezent, în principal din cauza problemelor juridice și a opoziției legate de impactul asupra mediului. Printre acestea se numără amenajări pe râurile Jiu, Olt sau Siret, dar și proiecte complexe precum Cerna–Motru–Tismana.

Conflictul din jurul hidrocentralei Surduc–Siriu reflectă o tensiune mai amplă între nevoia de securitate energetică și protecția mediului. În timp ce autoritățile și investitorii pun accent pe valorificarea resurselor regenerabile, organizațiile de mediu atrag atenția asupra riscurilor ireversibile asupra ecosistemelor.

Deznodământul acestui proiect va depinde, cel mai probabil, de capacitatea autorităților de a reconcilia aceste interese și de a asigura transparență și rigoare în procesul decizional.