Dunărea, la niveluri extrem de scăzute. Autoritățile încearcă să protejeze funcționarea centralei de la Cernavodă

Nivelul scăzut al Dunării pune presiune pe sistemul energetic și hidrologic al României, în condițiile în care fluviul reprezintă sursa de apă pentru sistemele tehnologice de răcire ale centralei nucleare de la Cernavodă. Autoritățile monitorizează permanent evoluția debitelor și caută soluții pentru menținerea condițiilor necesare funcționării în siguranță a centralei.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării la intrarea în România a coborât la valori mult sub media multianuală. La sfârșitul lunii iulie, INHGA indica un debit de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă la Baziaș, cu prognoze de scădere până la aproximativ 1.650 mc/s.

Situația este urmărită cu atenție deoarece centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă utilizează apa Dunării în sistemele de răcire. Documentele Nuclearelectrica precizează că apa prelevată din Dunăre, prin intermediul Canalului Dunăre–Marea Neagră, este utilizată pentru răcirea unor componente ale Unităților 1 și 2, fără a intra în contact cu circuitul primar nuclear.

Debitul fluviului, monitorizat permanent

Scăderea debitului Dunării este asociată perioadei prelungite de secetă hidrologică și deficitului de precipitații din bazinul fluviului. Datele oficiale arată că valorile înregistrate în această perioadă sunt considerabil sub mediile multianuale.

În aceste condiții, autoritățile hidrologice urmăresc evoluția nivelurilor și debitelor, iar orice măsură tehnică destinată protejării resurselor de apă trebuie să țină cont de siguranța infrastructurii și de necesitățile tuturor utilizatorilor.

Este important de precizat că un debit redus al Dunării nu înseamnă automat oprirea unui reactor nuclear. Deciziile privind funcționarea unei unități nucleare sunt luate în funcție de parametri tehnici și de cerințele de securitate și exploatare aplicabile.

Intervenții pentru menținerea condițiilor hidrologice

În contextul scăderii nivelului Dunării, autoritățile au analizat și soluții tehnice pentru menținerea unor condiții hidrologice favorabile în zonele considerate importante pentru infrastructura energetică și de navigație.

Printre măsurile discutate se află lucrări de dragaj și intervenții asupra configurației albiei, cu scopul de a influența distribuția debitelor în anumite sectoare ale fluviului.

Astfel de operațiuni sunt complexe și necesită evaluări tehnice, în special atunci când nivelurile apei sunt foarte scăzute. Efectul intervențiilor depinde de condițiile hidrologice și de evoluția debitelor în amonte.

Centrala de la Cernavodă rămâne un element esențial al sistemului energetic

Cele două unități nucleare de la Cernavodă au un rol important în producția de energie electrică a României. În luna mai 2026, Unitatea 2 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național după o oprire determinată de o defecțiune la un izolator aferent transformatorului de evacuare a puterii. Potrivit Nuclearelectrica, reactorul a fost menținut în condiții de siguranță pe perioada lucrărilor, fără impact asupra securității nucleare, personalului, populației sau mediului.

În prezent, orice eventuală decizie privind reducerea puterii sau oprirea unei unități trebuie analizată prin prisma condițiilor tehnice și de securitate nucleară, nu doar prin evoluția debitului Dunării.

Presiune suplimentară asupra sistemului energetic

O eventuală indisponibilitate temporară a unei capacități nucleare importante ar reduce producția internă de energie și ar putea crește necesarul de importuri, în funcție de consumul național și de producția disponibilă din celelalte surse.

Impactul concret asupra sistemului energetic ar depinde de mai mulți factori: producția hidrocentralelor, energia eoliană și fotovoltaică disponibilă, producția centralelor pe gaze, nivelul consumului și capacitatea de import în perioada respectivă.

Prin urmare, situația Dunării reprezintă o provocare importantă pentru România, însă nu poate fi echivalată automat cu riscul întreruperii alimentării populației cu energie electrică.

Specialiștii urmăresc evoluția din următoarele săptămâni

Prognozele hidrologice vor fi decisive pentru evoluția situației. O creștere a precipitațiilor în bazinul superior al Dunării ar putea contribui, cu întârziere, la majorarea debitelor pe sectorul românesc al fluviului. În schimb, continuarea perioadei secetoase ar menține presiunea asupra resurselor de apă.

În paralel, autoritățile recomandă utilizarea responsabilă a apei și a energiei, mai ales în perioadele de consum ridicat. Evoluția debitului Dunării, producția internă de energie și starea rezervelor de apă vor rămâne indicatori importanți pentru securitatea energetică și hidrologică a României.

Surse: Administrația Națională „Apele Române”, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Nuclearelectrica

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114