În toamna anului 2024, în plină campanie electorală, primarul municipiului Târgu Jiu a promovat intens un proiect finanțat prin PNRR în valoare de aproximativ 36,68 milioane euro: construirea a 600 de apartamente.

Mesajul afișat în municipiu era simplu, direct și ușor de înțeles, „600 APARTAMENTE PENTRU TINERI”.  

Prin aceleași materiale publicitare, administrația locală îi invita pe tinerii „cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, cu domiciliul în Târgu Jiu și care nu dețin o locuință”, să depună solicitări pentru a putea primi unul dintre apartamentele noi, cu două camere și o suprafață utilă de aproximativ 58 mp.

Pentru cetățeanul obișnuit, mesajul avea un singur înțeles: dacă ai între 18 și 35 de ani, locuiești în Târgu Jiu și nu deții o locuință, poți solicita și eventual obține unul dintre cele 600 de apartamente.

CITEȘTE ȘI: Brâncuși a intrat în UNESCO. Administrația Târgu Jiului a rămas în urmă!

Numai că legislația și documentele oficiale ale finanțării PNRR descriu un program mult mai restrictiv: „un program social, prezentat ca o ofertă generală pentru tineri”

Cele trei proiecte accesate de Primăria Tg Jiu au fost finanțate prin Componenta C10, Fondul Local, Investiția I.2 „Construirea de locuințe nZEB plus pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ”, coordonator de reformă fiind Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Componenta C10 are ca obiectiv general transformarea durabilă a localităților, reducerea disparităților teritoriale și sociale, dezvoltarea urbană și rurală sustenabilă, și tranziția verde și digitală. Dar, în cadrul acestei componente, investiția I.2 urmărește, printre altele:

• construirea de locuințe nZEB plus (clădiri cu consum de energie aproape zero);
• creșterea accesului la locuințe pentru tinerii din grupuri vulnerabile și comunități marginalizate;
• combaterea excluziunii și segregării sociale și
• crearea unui fond locativ public eficient energetic

Așadar, această investiție nu reprezintă un program general pentru orice persoană tânără care nu are o locuință.

Ghidul specific stabilește că în cadrul municipiilor reședință de județ, locuințele pentru tineri sunt destinate persoanelor care provin din comunități marginalizate sau grupuri vulnerabile și care trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, și multe alte condiții: să aibă între 18 și 35 de ani; să provină dintr-o comunitate marginalizată sau dintr-un grup vulnerabil; să aibă un venit pe membru de familie sub salariul mediu lunar pe economie; să nu dețină și să nu fi deținut o locuință și să locuiască în condiții precare sau supraaglomerate.

CITEȘTE ȘI:  România, mai avansată în renunțarea la cărbune decât marile economii europene. Provocarea este sincronizarea tranziției

În perioada accesării finanțării, martie- noiembrie 2022, autoritatea locală trebuia să prezinte nevoia de locuințe printr-o Notă de fundamentare și un Plan integrat de acțiune aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local, care să includă măsuri concrete de integrare socială și economică și de combatere a segregării sociale.

Prin urmare, nu era suficient ca solicitantul să aibă între 18 și 35 de ani și să nu dețină o locuință. Condițiile comunicate prin afiș reprezentau doar o parte dintre condițiile reale. Problema nu este că administrația a simplificat mesajul. Problema este dacă această simplificare a omis tocmai elementele care defineau categoria beneficiarilor și justificau finanțarea europeană

Ce a solicitat Municipiul Târgu Jiu?

Pentru obținerea finanțării europene, Municipiul Târgu Jiu a depus trei proiecte distincte:

• 120 de locuințe în Zona Narciselor;
• 60 de locuințe în Lotul 1, str. Marin Preda nr. 1;
• 420 de locuințe în Lotul 2, str. Marin Preda nr. 1.

În total: 600 de locuințe, în valoare totală de aproximativ 36,68 milioane de euro.

Prin cererile de finanțare, reprezentantul legal al municipiului a confirmat că informațiile din cereri și documentele anexate sunt corecte și că nu cunoaște niciun motiv care ar împiedica realizarea investițiilor în termenele indicate. Aceste documente nu au avut doar un rol administrativ. Ele au constituit baza pe care Ministerul Dezvoltării a evaluat eligibilitatea proiectelor și a încheiat contractele de finanțare. De aceea, calitatea și fundamentarea lor sunt esențiale. Această asumare este importantă, deoarece trebuie analizată în raport cu situația existentă la data depunerii fiecărui proiect, nu doar cu ceea ce s-a întâmplat ulterior.

CITEȘTE ȘI: Reforma nu este emoție. Este ecuație

Ce semne de întrebare ridică documentele depuse la minister?

Analiza comparativă a documentelor celor trei proiecte evidențiază mai multe aspecte care necesită explicații.

1. Cu privire la planurile integrate

Planurile integrate de acțiune analizate au doar câteva pagini și folosesc o structură foarte asemănătoare, deși proiectele au amplasamente și dimensiuni diferite.

Ele cuprind în principal: statistici naționale și europene; considerații generale despre sărăcie; informații generale despre tineri; informații generale privind deficitul de locuințe.

În schimb, analiza specifică a situației din Târgu Jiu este limitată.

Nu rezultă suficient de clar: câți tineri eligibili existau în municipiu; din ce comunități sau grupuri vulnerabile proveneau; unde locuiau; ce condiții precare de locuire aveau; prin ce documente au fost identificați și nici cum a fost calculat necesarul 600 de apartamente.

2. Cu privire la fundamentarea celor 600 de locuințe

Din documentele analizate nu se identifică, în mod transparent, o corespondență între numărul locuințelor solicitate și: numărul de persoane eligibile; numărul de cereri existente; evidențele serviciilor sociale; listele de așteptare; anchetele sociale; situația gospodăriilor vulnerabile.

Municipiul Târgu Jiu figurează între orașele analizate în Atlasul zonelor urbane marginalizate, dar mai puțin de 2% din populație. De asemenea, Târgu Jiu NU figurează în evidențele naționale privind locuințele informale.

Din această perspectivă, simpla absență a unor cereri individuale depuse înaintea solicitării finanțării nu ar demonstra automat lipsa eligibilității UAT-ului, întrucât Ghidul prevedea două mecanisme alternative:

• includerea UAT-ului în Atlasul zonelor marginalizate sau în evidențele privind așezările informale;
• pentru UAT-urile care nu îndeplineau prima condiție, existența unor cereri de locuințe din partea tinerilor proveniți din grupuri vulnerabile.

CITEȘTE ȘI: Hoția modernă fără cagula, are sacou și vorbește despre dezvoltare

Problema reală nu este, așadar, doar dacă existau cereri înainte de depunerea proiectului, ci dacă Municipiul Târgu Jiu a demonstrat în mod concret: nevoia celor 600 de locuințe; existența unui grup-țintă suficient de numeros; criteriile de vulnerabilitate; măsurile de integrare și fundamentarea distinctă pentru fiecare amplasament.

Așadar, se justifică verificări de fond a documentelor care au susținut eligibilitatea proiectelor.

O amploare greu de ignorat

Dimensiunea proiectului din Târgu Jiu este remarcabilă comparativ cu Bucureștiul: Municipiul Târgu Jiu, cu aproximativ 73.000 de locuitori, a solicitat finanțare pentru 600 de locuințe. Prin comparație, toate sectoarele Municipiului București însumează aproximativ 570 de unități locative finanțate prin aceeași investiție PNRR. Această diferență nu dovedește prin ea însăși o neregulă, însă justifică o analiză atentă a modului în care a fost fundamentat necesarul celor 600 de locuințe. Nevoia socială nu se stabilește exclusiv prin raportare la populația totală. Cu cât investiția este mai amplă, cu atât fundamentarea grupului-țintă și a necesarului de locuințe trebuie să fie mai riguroasă și mai bine documentată și obligă administrația locală să explice foarte clar:

• cum a fost determinat grupul-țintă?
• care era nevoia reală?
• ce baze de date au fost utilizate?
• de ce erau necesare exact 600 de unități?
• cum urma să fie combătută segregarea socială într-un ansamblu de o asemenea dimensiune?

Cine răspunde pentru fundamentarea celor 600 de locuințe?

• Planul Integrat este aprobat prin HCL;
• Nota de fundamentare este aprobată prin HCL;
• cererea de finanțare este semnată de reprezentantul legal;

toate aceste documente stau la baza contractului de finanțare.

CITEȘTE ȘI: Brâncuși evacuat chiar din orașul său

Responsabilitatea pentru fundamentarea proiectelor nu revine unui singur document. Cererea de finanțare, Nota de fundamentare, Planul integrat de acțiune și hotărârile Consiliului Local formează împreună baza administrativă pe care Ministerul Dezvoltării a aprobat finanțarea. Tocmai de aceea, analiza concordanței dintre aceste documente este esențială pentru evaluarea modului în care a fost justificată investiția.

Două prezentări diferite ale aceluiași proiect

În relația cu Ministerul Dezvoltării, Municipiul Târgu Jiu a prezentat proiectele ca investiții sociale destinate tinerilor proveniți din comunități marginalizate sau grupuri vulnerabile.

Dar în relația cu cetățenii, în campania electorală, același program a fost prezentat mult mai larg: „600 de apartamente pentru tineri”.

 

După cum putem observa, afișul de mai sus enumeră doar: vârsta; domiciliul; lipsa unei locuințe., dar nu menționează apartenența la un grup vulnerabil; proveniența dintr-o comunitate marginalizată; plafonul de venit; condițiile precare sau supraaglomerate de locuire și nici obligativitatea îndeplinirii cumulative a criteriilor. Această diferență este obiectivă și nu o interpretare politică. Este o diferență între condițiile juridice ale finanțării și mesajul transmis public.

O diferență care trebuie explicată

Aceasta este întrebarea pe care administrația municipiului Târgu Jiu trebuie să o lămurească. O comunicare publică poate fi simplificată. Dar simplificarea ei nu trebuie să modifice sensul unui program și nici să creeze impresia că o categorie mult mai largă de persoane este eligibilă.

În cazul de față, omiterea condițiilor privind vulnerabilitatea socială a schimbat semnificativ înțelesul mesajului. Tinerii au fost invitați să depună cereri în baza a trei criterii simple, deși programul presupunea mai multe condiții cumulative.

Abia azi, administrația explică faptul că locuințele nu pot fi repartizate oricărui tânăr, dar întrebarea care apare este inevitabilă:

De ce nu au fost prezentate aceste condiții în anul 2024, atunci când promisiunea celor 600 de apartamente a fost folosită public și electoral?

Legea era aceeași, ghidul (Ordinul de ministru), același. Aceeași și destinația finanțării.

O posibilă problemă de bună administrare

Constituția României garantează dreptul persoanei de a avea acces la informațiile de interes public și obligă autoritățile publice să asigure informarea corectă a cetățenilor. Ordonanța de Urgență nr. 57 din 2019, Codul administrativ, obligă autoritățile publice să fie transparente, imparțiale și responsabile și să comunice informații complete și corecte.

În relația cu finanțatorul, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Municipiul Târgu Jiu și-a asumat în cererile de finanțare îndeplinirea condițiilor prevăzute de Ghidul PNRR. Analiza documentelor disponibile ridică însă întrebări privind modul în care unele dintre aceste condiții au fost fundamentate și documentate.

Această conduită ridică probleme privind respectarea principiilor transparenței și bunei administrări.

Dacă s-ar demonstra că documentele depuse conțin informații nereale care au influențat acordarea finanțării, ar putea deveni incidente dispozițiile privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene. Stabilirea existenței unei infracțiuni revine exclusiv organelor competente.

Documentele analizate conțin în principal afirmații generale și descrieri statistice, fără o fundamentare suficient individualizată a situației locale pentru unele dintre elementele discutate în articol. De aceea, Primarul municipiului Târgu Jiu trebuie să răspundă cel puțin la întrebările:

1. Câte persoane care îndeplineau cumulativ criteriile PNRR erau identificate la data depunerii fiecărei cereri?
2. Ce documente au fundamentat necesarul exact de 600 de locuințe?
3. Ce evidențe dețineau Direcția de protecție socială și serviciile municipale privind tinerii vulnerabili?
4. Cum au fost stabilite cele trei loturi de 60, 120 și 420 de locuințe?
5. Ce măsuri concrete de integrare socială și economică au fost prevăzute?
6. Cum urma să fie evitată segregarea socială?
7. De ce afișele din anul electoral 2024 nu au menționat criteriile reale și cumulative de eligibilitate?
8. Câte persoane au depus cereri în baza afișelor și câte dintre ele îndeplinesc efectiv condițiile PNRR?
9. De ce abia acum administrația invocă restricțiile legale, deși acestea existau încă de la lansarea apelului?

În concluzie: Acest articol nu stabilește existența unei încălcări a legii și nici existența vreunei răspunderi penale. El evidențiază o serie de diferențe între condițiile prevăzute de Ghidul PNRR, documentele administrative și modul în care proiectul a fost prezentat public. Clarificarea acestor aspecte este în interesul cetățenilor, al finanțatorului și al unei administrări transparente a fondurilor europene. Într-o democrație, transparența nu este un gest de bunăvoință al administrației, ci o obligație legală.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114