Rezistența la antibiotice crește alarmant în rândul copiilor. Studiu: unele bacterii ar putea deveni mult mai greu de tratat până în 2035

Rezistența bacteriilor la antibiotice se extinde rapid, iar copiii se numără printre pacienții cei mai vulnerabili. O analiză publicată în JAMA Pediatrics, bazată pe peste 100.000 de izolate bacteriene provenite din întreaga lume, arată că rezistența antimicrobiană pediatrică a crescut în ultimele două decenii și ar putea continua să se accentueze în următorii ani.

Cercetătorii au analizat date din perioada 2004–2022 și au realizat proiecții până în 2035. Cele mai îngrijorătoare evoluții au fost observate în cazul unor bacterii Gram-negative, inclusiv Klebsiella și Acinetobacter baumannii, care pot provoca infecții severe, inclusiv septicemie și pneumonie.

Bebelușii și pacienții cu sepsis, printre cei mai vulnerabili

Potrivit studiului, rezistența la antibioticele din categoriile Watch și Reserve, utilizate în special atunci când infecțiile sunt mai dificile sau rezistente la tratamente obișnuite, a fost deosebit de ridicată în rândul copiilor cu vârsta între 0 și 2 ani.

Un risc crescut a fost observat și la pacienții pediatrici cu sepsis și la cei internați în secțiile de terapie intensivă. Cercetătorii avertizează că aceste tendințe pot limita eficiența tratamentului empiric pentru infecțiile severe.

Organizația Mondială a Sănătății atrage, la rândul său, atenția că rezistența antimicrobiană face ca unele infecții să devină mai greu sau chiar imposibil de tratat și poate crește riscul de complicații și deces.

Klebsiella și Acinetobacter baumannii, în centrul avertismentului

Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării privește rezistența la carbapeneme, o categorie de antibiotice utilizată pentru tratarea unor infecții bacteriene severe.

Pentru speciile de Klebsiella, rata rezistenței la carbapeneme era estimată la aproximativ 15% în 2022, iar modelul cercetătorilor indică o posibilă creștere până la 35% în 2035.

În cazul Acinetobacter baumannii, situația este și mai îngrijorătoare: rezistența la carbapeneme era de aproximativ 51%, iar proiecția pentru 2035 ajunge la 82%.

Cercetătorii subliniază că aceste valori reprezintă proiecții bazate pe tendințele actuale, nu certitudini privind evoluția viitoare.

Rezistența nu mai este doar o problemă a spitalelor din țările sărace

Analiza arată creșteri ale rezistenței în mai multe regiuni ale lumii. Fenomenul este asociat în special cu bacterii Gram-negative care provoacă infecții severe și care pot circula inclusiv în mediile spitalicești.

În Europa de Est, de exemplu, studiul estimează pentru 2035 niveluri ridicate de rezistență la cefalosporine de generația a treia și a patra și la carbapeneme pentru mai mulți dintre agenții patogeni analizați.

De ce devine problema tot mai serioasă

Rezistența antimicrobiană apare în mod natural prin modificări ale microorganismelor, însă utilizarea necorespunzătoare și excesivă a antibioticelor accelerează procesul.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ una din șase infecții bacteriene confirmate prin teste de laborator la nivel mondial era rezistentă la antibiotice în 2023. Între 2018 și 2023, rezistența a crescut pentru peste 40% dintre combinațiile patogen-antibiotic monitorizate.

Un alt factor important este prescrierea antibioticelor atunci când acestea nu sunt necesare, de exemplu în cazul unor infecții virale asupra cărora antibioticele nu au efect.

Medicii au nevoie de noi antibiotice, dar și de utilizarea corectă a celor existente

Combaterea rezistenței nu înseamnă doar dezvoltarea unor medicamente noi. Specialiștii recomandă utilizarea antibioticelor numai atunci când sunt indicate, alegerea tratamentului potrivit și respectarea principiilor de administrare judicioasă.

OMS promovează programe de antimicrobial stewardship, prin care medicii sunt sprijiniți să prescrie antibiotice pe baza ghidurilor și a dovezilor medicale, în paralel cu îmbunătățirea diagnosticului, prevenirea infecțiilor și monitorizarea rezistenței.

În martie 2026, OMS a anunțat și noi direcții de cercetare pentru dezvoltarea unor antibiotice destinate unor infecții severe produse de bacterii rezistente, inclusiv pentru pacienți critici și copii.

Mesajul cercetătorilor este unul clar: dacă tendințele actuale continuă, tratamentul unor infecții severe la copii ar putea deveni tot mai dificil. Prevenirea infecțiilor, folosirea responsabilă a antibioticelor și dezvoltarea unor terapii noi sunt esențiale pentru păstrarea opțiunilor de tratament.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114