Criza de la Cernavodă, temporar depășită: Reactorul 2 rămâne în funcțiune, dar problema energiei nu a dispărut

România a trecut de momentul critic în care Unitatea 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă risca să fie oprită din cauza nivelului scăzut al Dunării. Intervențiile realizate în zona Brațului Bala au contribuit la creșterea nivelului apei, iar reactorul poate continua să funcționeze cel puțin în următoarele zile, potrivit informațiilor furnizate de autorități.

Operațiunea a avut loc într-un context dificil pentru sistemul energetic național, după ce seceta și scăderea debitului Dunării au afectat condițiile de răcire ale centralei.

Potrivit informațiilor publicate de Apele Române, lucrările realizate în zona Bala au urmărit redirecționarea unei cantități mai mari de apă către sectorul Dunării care alimentează sistemul de răcire al centralei.

Nivelul apei a crescut peste estimările inițiale

În urma intervenției, nivelul apei în zona instalațiilor de captare de la Cernavodă a evoluat mai bine decât prognoza inițială.

Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că nivelul Dunării a crescut cu aproximativ 8 centimetri față de scenariul anticipat anterior. Potrivit acestuia, evoluția permite menținerea Unității 2 în funcțiune pentru cel puțin nouă zile, conform prognozelor hidrologice disponibile.

Situația a fost prezentată ca un rezultat al intervențiilor realizate în amonte, inclusiv al operațiunilor de scufundare controlată a unor barje în zona Brațului Bala.

Patru barje au fost scufundate controlat

Pentru modificarea distribuției debitului Dunării, autoritățile au intervenit în zona bifurcației Bala–Dunărea Veche.

Cele patru barje au fost poziționate astfel încât o parte mai mare din apa fluviului să fie direcționată către sectorul care alimentează Cernavodă. Operațiunea a fost realizată etapizat și a presupus inundarea controlată a barjelor și coborârea lor în pozițiile stabilite de specialiști.

Apele Române a precizat că intervenția a fost dificilă din cauza curenților puternici și a condițiilor hidrologice din zonă.

Scopul lucrărilor a fost să ofere centralei nucleare o rezervă suplimentară de timp într-o perioadă în care debitul Dunării a ajuns la valori extrem de scăzute.

Unitatea 1 fusese deja oprită

Problemele de la Cernavodă au devenit critice după ce Unitatea 1 a fost oprită controlat în contextul scăderii nivelului Dunării.

Situația a atras atenția asupra vulnerabilității sistemului energetic în fața fenomenelor meteorologice extreme și a secetei prelungite.

Menținerea în funcțiune a Unității 2 este importantă pentru producția națională de electricitate, deoarece centrala de la Cernavodă reprezintă una dintre principalele surse de energie cu emisii reduse de carbon ale României.

Informațiile despre funcționarea reactorului sunt comunicate și prin intermediul Nuclearelectrica, compania care operează centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă.

România continuă să aibă nevoie de energie în orele de vârf

Criza Dunării a scos însă la iveală și o altă vulnerabilitate: capacitatea redusă de stocare a energiei electrice.

În intervalele de seară, când consumul crește, România poate ajunge să cumpere energie de pe piețele externe în condiții mai puțin avantajoase decât în timpul orelor cu producție ridicată.

Problema devine mai importantă pe măsură ce producția din surse regenerabile crește. Energia solară este disponibilă în special în timpul zilei, însă consumul rămâne ridicat și după apus. Fără suficiente capacități de stocare, diferența trebuie acoperită prin producție internă flexibilă sau importuri.

Stingerea iluminatului public nu este o soluție pe termen lung

În contextul apelurilor pentru reducerea consumului, unele administrații locale au recurs la diminuarea sau oprirea iluminatului public în anumite intervale.

Măsura a generat critici din partea reprezentanților sectorului de iluminat public, care susțin că economiile obținute sunt reduse în raport cu riscurile asociate diminuării iluminatului stradal.

Asociația Română pentru Iluminat recomandă utilizarea sistemelor moderne de control al intensității luminoase și extinderea iluminatului cu LED, în locul opririi complete a iluminatului public.

Potrivit datelor citate de organizație din statisticile INS, consumul aferent iluminatului public a scăzut semnificativ în ultimul deceniu, inclusiv datorită modernizării sistemelor de iluminat.

Criza a fost depășită, dar lecția rămâne

Menținerea Unității 2 în funcțiune reprezintă o veste bună pentru sistemul energetic, însă situația de la Cernavodă arată cât de vulnerabilă poate deveni infrastructura strategică atunci când seceta se suprapune peste un deficit de capacități de producție și stocare.

Intervenția de la Brațul Bala oferă o soluție pentru situația actuală, însă pe termen lung România are nevoie de investiții în infrastructura energetică, în capacități de stocare și în soluții care să permită gestionarea eficientă a diferențelor dintre producția și consumul de electricitate.

Pentru consumatori, depășirea momentului critic înseamnă că nu mai există, în acest moment, aceeași presiune pentru reducerea drastică a consumului. Totuși, evoluția nivelului Dunării și prognozele hidrologice vor continua să fie urmărite îndeaproape.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114