Criză energetică la Cernavodă: nivelul Dunării pune sub presiune funcționarea Unității 2

Nivelul extrem de scăzut al Dunării a ajuns să reprezinte o problemă majoră pentru funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă. Potrivit informațiilor prezentate de Administrația Națională „Apele Române”, debitul fluviului continuă să scadă, iar menținerea Unității 2 în funcțiune devine tot mai dificilă.

Situația este urmărită îndeaproape de autorități, în condițiile în care apa Dunării este esențială pentru sistemul de răcire al centralei. Nuclearelectrica publică în mod oficial informațiile privind starea și funcționarea unităților de la Cernavodă.

Dunărea a ajuns la un nivel critic

Conform datelor prezentate de reprezentanții Apelor Române, nivelul Dunării în zona Cernavodă a coborât până la aproximativ -230 de centimetri, prag considerat critic pentru funcționarea instalațiilor.

Debitul fluviului la intrarea în România a ajuns, de asemenea, la valori foarte reduse. Prognozele hidrologice nu oferă, în perioada imediat următoare, perspective pentru o creștere semnificativă a nivelului apei.

Specialiștii avertizează că o eventuală îmbunătățire a situației ar putea apărea cu întârziere, deoarece apa provenită din precipitațiile produse în amonte are nevoie de timp pentru a ajunge în sectorul românesc al Dunării.

Unitatea 2, în centrul problemei

Unitatea 1 a Centralei de la Cernavodă se află deja în perioada de oprire planificată pentru lucrările de retehnologizare, astfel că Unitatea 2 reprezintă în prezent principalul reactor nuclear aflat în exploatare.

Potrivit informațiilor oficiale publicate de Nuclearelectrica, Unitatea 2 este monitorizată permanent, iar compania comunică prin rapoarte curente eventualele modificări importante privind funcționarea acesteia.

O eventuală oprire ar reduce producția internă de energie într-un moment în care temperaturile ridicate pot determina un consum mai mare de electricitate.

Autoritățile au intervenit pentru menținerea nivelului apei

În ultimele zile au fost realizate lucrări menite să direcționeze o cantitate mai mare de apă către zona centralei.

Printre intervenții s-au numărat lucrări de derocare în zona Pârjoaia și amplasarea controlată a unor barje încărcate cu rocă, cu scopul de a influența circulația apei pe brațele Dunării.

Măsurile au avut efect temporar, însă scăderea continuă a debitului limitează rezultatele acestor intervenții. În condiții de secetă severă, apar și acumulări de sedimente care pot modifica circulația apei și pot diminua eficiența lucrărilor hidrotehnice.

Dragarea și decolmatarea continuă

Autoritățile au anunțat că lucrările de dragare și decolmatare vor continua chiar și în cazul unei opriri a reactorului.

Obiectivul este ca infrastructura hidrotehnică să fie pregătită pentru momentul în care nivelul Dunării va reveni la valori care permit reluarea funcționării în condiții normale.

Situația demonstrează și cât de vulnerabilă poate deveni infrastructura energetică în perioadele de secetă severă și temperaturi extreme.

Ce înseamnă oprirea unui reactor pentru sistemul energetic

Centrala de la Cernavodă are două unități nucleare operaționale în condiții normale, iar producția lor reprezintă o componentă importantă a Sistemului Energetic Național.

Datele publicate de Nuclearelectrica arată că cele două unități au produs împreună peste 10,9 milioane MWh de energie electrică brută în 2024.

O oprire suplimentară ar însemna diminuarea producției interne și ar putea crește presiunea asupra celorlalte surse de energie și asupra importurilor, în special în intervalele de consum maxim.

Autoritățile trebuie astfel să urmărească simultan evoluția debitului Dunării, producția centralelor electrice și consumul național pentru a evita apariția unor dezechilibre în sistem.

O situație dependentă de evoluția vremii

În acest moment, factorul decisiv rămâne evoluția hidrologică a Dunării. Fără precipitații consistente în bazinul fluviului, nivelul apei poate continua să scadă.

Problema de la Cernavodă arată că perioadele lungi de secetă nu afectează doar agricultura sau navigația, ci pot pune presiune inclusiv pe infrastructura energetică strategică.

Pentru moment, lucrările hidrotehnice și monitorizarea permanentă încearcă să ofere cât mai mult timp autorităților și operatorului nuclear pentru gestionarea situației.

Surse: Nuclearelectrica și Administrația Națională „Apele Române”

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114