Naționale

CCR tranșează controversa privind Legea ANI: ce se întâmplă cu mandatele aleșilor și declarațiile de avere

Curtea Constituțională a României a pronunțat luni deciziile privind mai multe prevederi controversate din legislația integrității. Judecătorii au considerat constituțională norma care prevede încetarea mandatului unor aleși aflați definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese, în timp ce sintagma referitoare la persoanele aflate în relații asemănătoare celor dintre soți a fost declarată neconstituțională.

Curtea Constituțională a României a analizat sesizările referitoare la modificările aduse Legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice. Hotărârile au o miză importantă atât pentru aleșii aflați în situații juridice similare, cât și pentru aplicarea noilor reguli privind declarațiile de avere și de interese.

Mandatele aleșilor incompatibili, menținute sub incidența noii prevederi

Una dintre principalele prevederi contestate stabilește încetarea de drept a funcției sau demnității publice în cazul în care incompatibilitatea ori conflictul de interese a fost constatat definitiv.

CCR a considerat constituțională norma care prevede că încetarea mandatului intervine la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Decizia îl privește inclusiv pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, al cărui caz a fost asociat în spațiul public cu această modificare legislativă.

Fritz a reacționat după pronunțarea Curții, acuzând majoritatea din CCR că a validat ceea ce el consideră un abuz de putere.

Hotărârea nu înseamnă însă că mandatul unui anumit ales încetează automat în momentul pronunțării deciziei CCR. Aplicarea prevederii presupune parcurgerea etapelor prevăzute de lege și verificarea situației juridice concrete.

Sintagma privind „relațiile asemănătoare celor dintre soți”, declarată neconstituțională

În aceeași ședință, Curtea a respins prevederea prin care obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese era extinsă și la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” cu anumite persoane care ocupă funcții publice.

CCR a stabilit că această sintagmă este neconstituțională. Decizia elimină astfel una dintre cele mai controversate prevederi introduse în legislația integrității.

Disputa a pornit de la dificultatea stabilirii unor criterii juridice clare pentru identificarea unei astfel de relații și de la întrebarea privind modul în care autoritățile ar putea verifica natura unei relații personale.

Ce se întâmplă cu declarațiile de avere

Sesizările au vizat mai multe dispoziții referitoare la completarea și publicarea declarațiilor de avere și de interese.

Una dintre controverse a fost legată de extinderea obligațiilor de transparență către partenerii de viață ai unor demnitari. Subiectul a căpătat o dimensiune politică după ce președintele Nicușor Dan a contestat modificările legislative.

În acest context, Mirabela Grădinaru, partenera președintelui, și-a făcut publice propriile declarații, într-un gest prezentat drept o modalitate de a elimina suspiciunile generate de dezbaterea legislativă.

Decizia are implicații și pentru PNRR

Modificările legislației privind integritatea sunt legate de un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Miza financiară este considerabilă, întrucât îndeplinirea jalonului este asociată unor fonduri europene de ordinul sutelor de milioane de euro. Decizia CCR permite continuarea procedurii legislative în forma rezultată după eliminarea prevederilor declarate neconstituționale.

Hotărârile Curții vin într-un moment în care instituția se află deja în centrul unei dispute privind transparența și independența sa, după întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan.

În aceeași zi, au apărut informații potrivit cărora Simina Tănăsescu nu mai este judecător-raportor în dosarul privind Legea ANI.

Un verdict cu efecte politice și juridice importante

Prin cele două soluții, CCR trasează două direcții distincte: menține în vigoare prevederea privind pierderea mandatului în anumite cazuri de incompatibilitate sau conflict de interese și elimină obligația controversată referitoare la partenerii aflați în relații asemănătoare celor dintre soți.

Deciziile vor trebui acum puse în aplicare în cadrul procedurilor prevăzute de legislația în vigoare, iar efectele concrete asupra aleșilor aflați în situații juridice similare urmează să fie stabilite în funcție de fiecare caz.


Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button