Primăriile primesc un răgaz de doi ani pentru lucrările PNDL nefinalizate
Mii de proiecte de infrastructură finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) ar putea beneficia de un termen suplimentar pentru finalizare. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, propune prelungirea cu până la doi ani a contractelor de finanțare pentru investițiile care nu au putut fi finalizate din motive independente de autoritățile locale.
Propunerea legislativă a primit aviz favorabil în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, cu trei abțineri, și urmează să intre în analiza comisiei pentru administrație publică.
Aproape 2.000 de investiții riscă să rămână nefinalizate
Potrivit documentelor care însoțesc inițiativa, aproximativ 1.950 de obiective de investiții aflate în derulare la nivel național riscă să depășească termenele prevăzute în contractele de finanțare.
În lipsa unei prelungiri, autoritățile locale ar putea fi obligate să restituie finanțările primite de la bugetul de stat. Valoarea totală a sumelor care ar putea intra în proceduri de recuperare este estimată la 10,8 miliarde de lei.
Ministrul Dezvoltării susține că prelungirea contractelor ar fi o soluție mai eficientă decât recuperarea banilor, întrucât multe dintre primării nu dispun de resursele necesare pentru a continua lucrările din bugetele proprii.
„Este mult mai corectă și mai eficientă economic” acordarea unei perioade de grație decât declanșarea procedurilor pentru recuperarea sumelor, a argumentat Cseke Attila.
Ce prevede propunerea legislativă
Conform proiectului, beneficiarii PNDL ale căror contracte sunt încă în vigoare ar putea solicita prelungirea finanțării cu o perioadă de până la doi ani.
Măsura vizează contractele din perioadele de programare 2015-2026, 2016-2027 și 2017-2026. Solicitarea ar urma să poată fi făcută cu cel mult trei luni înainte de expirarea contractului, în situația în care obiectivul de investiții nu este finalizat.
Prelungirea nu ar reprezenta, astfel, o finanțare automată suplimentară, ci o extindere a perioadei în care proiectele aflate deja în execuție pot fi finalizate în cadrul mecanismului de finanțare.
De ce au fost întârziate lucrările
Autoritățile locale au invocat mai multe cauze pentru întârzierile înregistrate. Printre acestea se numără litigiile privind executarea contractelor, inclusiv cele referitoare la sume reținute în urma controalelor, precum și falimentul sau insolvența unor firme de construcții.
Un alt factor important îl reprezintă creșterea costurilor din construcții și majorarea succesivă a salariului minim brut din sector.
În alte cazuri, proiectele au fost întârziate de pandemia de COVID-19, modificări legislative care au impus refacerea documentațiilor, reluarea procedurilor de avizare și aprobare, exproprieri sau apariția unor alunecări de teren.
Probleme au apărut și în cazul unor investiții pentru care autoritățile nu au reușit să obțină acordul de mediu, inclusiv din cauza suprapunerii unor proiecte cu zone protejate din cadrul rețelei Natura 2000.
Miza: finalizarea proiectelor sau recuperarea banilor
Inițiatorul susține că recuperarea sumelor de la primării ar putea produce un efect contrar celui urmărit: lucrările deja începute ar fi abandonate, iar comunitățile locale ar rămâne cu șantiere nefinalizate.
În acest context, Parlamentul analizează soluția prelungirii termenelor pentru ca investițiile să poată fi duse la capăt.
Surse:
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
