CCR restrânge din nou transparența averilor demnitarilor. Declarațiile financiare nu vor mai putea fi publicate în forma pregătită de Parlament
Curtea Constituțională a României a respins soluția legislativă prin care Agenția Națională de Integritate ar fi urmat să publice o declarație de interese financiare construită pe baza informațiilor din declarațiile de avere și de interese. Decizia menține obligația depunerii documentelor la ANI, dar limitează posibilitatea publicării lor, în contextul jurisprudenței CCR privind dreptul la viață privată.
O nouă decizie a Curtea Constituțională a României readuce în prim-plan disputa dintre transparența funcțiilor publice și protejarea vieții private. Parlamentul încercase să creeze un mecanism prin care informațiile din declarațiile de avere și de interese să fie reunite într-un document financiar care să poată fi consultat public.
Curtea a considerat însă că anumite prevederi depășesc limitele constituționale, astfel încât noul mecanism nu poate intra în vigoare în forma adoptată.
Ce a respins Curtea Constituțională
Proiectul prevedea ca persoanele obligate prin lege să depună declarații de avere și de interese să transmită în continuare aceste documente către Agenția Națională de Integritate.
ANI ar fi urmat să genereze automat o declarație de interese financiare, care să reunească informații provenite din cele două documente.
Pentru protejarea anumitor date personale, valorile unor bunuri nu ar fi fost prezentate neapărat în cifre exacte, ci prin intermediul unor intervale valorice. Documentul ar fi urmat să fie disponibil publicului.
Soluția a fost însă declarată neconstituțională în forma analizată de CCR.
Curtea a menționat inclusiv probleme referitoare la formularea sintagmei privind „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, considerând că aceasta nu îndeplinește cerințele de claritate și previzibilitate ale legii și poate afecta dreptul la viață privată.
CCR invocă propria decizie din 2025
Un argument important al Curții îl reprezintă jurisprudența stabilită anterior în materia declarațiilor de avere și de interese.
În 2025, CCR a stabilit limite privind publicarea acestor documente și a apreciat că divulgarea anumitor informații referitoare la viața privată a persoanelor obligate să depună declarații trebuie analizată prin raportare la drepturile fundamentale.
Noua decizie continuă această interpretare.
În ceea ce privește declarațiile de interese financiare ale demnitarilor și ale soților acestora, Curtea face trimitere la soluția pronunțată anterior și consideră că publicarea unor asemenea informații poate intra în conflict cu dreptul la viață privată.
Averile rămân declarate, dar transparența este limitată
Decizia nu înseamnă că demnitarii scapă de obligația de a-și declara averile și interesele.
Documentele trebuie în continuare depuse la autoritățile competente, iar ANI își păstrează atribuțiile de verificare.
Schimbarea importantă privește însă modalitatea în care aceste informații pot ajunge la public.
Pentru societatea civilă și presă, miza este una semnificativă: declarațiile de avere au reprezentat timp de ani unul dintre instrumentele prin care putea fi urmărită evoluția patrimoniului persoanelor aflate în funcții publice.
De aici apare și conflictul dintre două principii constituționale: dreptul la viață privată și nevoia de transparență în exercitarea funcțiilor publice.
CCR a făcut deja diferența între funcțiile publice
În decizia din 2025, Curtea a argumentat că nivelul de transparență poate fi justificat diferit în funcție de modul în care o persoană ajunge într-o funcție.
Pentru persoanele alese prin vot sau numite politic, controlul public poate avea o justificare mai puternică, tocmai datorită caracterului politic al funcției.
În schimb, în cazul unor funcții ocupate prin concurs sau examen, expunerea publică a tuturor informațiilor patrimoniale poate ridica probleme diferite din perspectiva vieții private.
Această distincție este esențială pentru viitoarea legislație în domeniu.
O dispută veche de peste două decenii
Transparența averilor demnitarilor nu este o temă nouă în România.
Legislația adoptată începând cu anii 2000 a introdus treptat obligații privind declararea averilor și intereselor, iar înființarea ANI a consolidat mecanismele de verificare.
De-a lungul timpului, însă, legislația privind declarațiile de avere a trecut prin numeroase modificări, iar Curtea Constituțională a intervenit în mai multe rânduri pentru a delimita obligația de transparență de dreptul la viață privată.
Acum, Parlamentul se află din nou în situația de a găsi o formulă care să permită controlul public asupra persoanelor aflate în funcții de demnitate, fără ca mecanismul să intre în conflict cu drepturile fundamentale.
Miza reală: cât trebuie să știe publicul despre averea unui demnitar?
Decizia CCR redeschide o întrebare care depășește disputa tehnică privind forma declarațiilor.
Cât de departe trebuie să meargă transparența atunci când vorbim despre persoane care exercită putere publică?
Pe de o parte, un demnitar gestionează resurse publice și ia decizii care afectează milioane de oameni. Pe de altă parte, funcția publică nu înseamnă dispariția dreptului la viață privată.
Problema pentru legiuitor este găsirea unei granițe clare între cele două.
Iar după noua decizie a CCR, Parlamentul va trebui să regândească mecanismul astfel încât controlul public asupra integrității demnitarilor să rămână posibil, fără ca legea să transforme transparența într-o încălcare a vieții private.
Surse: Curtea Constituțională a României · Agenția Națională de Integritate
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
