Conflict deschis pe noua Lege a salarizării

Consiliul Superior al Magistraturii lansează un avertisment dur în contextul negocierilor pentru noua Lege a salarizării și susține că actuala formă a grilei riscă să afecteze poziția constituțională a puterii judecătorești.

Secția pentru judecători a CSM și reprezentanții aleși ai societății civile consideră că problema nu este doar nivelul veniturilor magistraților, ci modul în care sunt așezate funcțiile din sistemul judiciar în raport cu celelalte categorii de funcții publice.

Consiliul susține că proiectul creează situații în care funcții aflate în vârful administrației publice sau al structurilor politice sunt remunerate mai bine decât funcțiile de conducere din sistemul judiciar.

Președintele Înaltei Curți, sub mai multe funcții politice și administrative

Unul dintre exemplele prezentate de CSM este cel al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit grilei analizate de Consiliu, funcția ar avea un coeficient de salarizare de 6,15. În schimb, coeficienți de până la 6,50 ar fi prevăzuți pentru mai multe funcții, între care consilieri prezidențiali, lideri ai grupurilor parlamentare, vicepreședinți ai Camerelor Parlamentului, miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului.

CSM consideră că diferențele sunt greu de justificat din perspectiva poziției constituționale a Înaltei Curți, aflată în vârful ierarhiei instanțelor judecătorești.

„Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor”, transmite Consiliul, apreciind că ierarhiile salariale propuse ajung să pună în discuție poziționarea puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.

CSM reclamă diferențe și la nivelul instanțelor inferioare

Criticile nu se limitează la conducerea sistemului judiciar.

Consiliul dă ca exemplu un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă, pentru care proiectul ar prevedea un coeficient de 5,50. În comparație, primarul general al Capitalei ar avea 6,50, iar președintele unui consiliu județean, primarul unui municipiu reședință de județ sau primarul unui sector ar avea un coeficient de 6,00.

O altă comparație făcută de CSM vizează judecătorii cu grad de judecătorie și vechime între 15 și 20 de ani. Pentru aceștia ar fi prevăzut un coeficient de 4,22, în timp ce un primar de comună cu mai puțin de 10.000 de locuitori ar avea, potrivit proiectului, 4,35.

CSM susține că diferențele devin și mai mari în unele cazuri după aplicarea sporurilor și a altor componente salariale prevăzute pentru anumite categorii de bugetari.

CSM: Nu este doar o problemă de salarii

Consiliul insistă că nu contestă simpla diferență de venit dintre două categorii de angajați, ci efectul instituțional al grilei.

În interpretarea CSM, plasarea funcțiilor din Justiție sub anumite funcții executive, legislative sau administrative transmite un mesaj privind locul puterii judecătorești în arhitectura statului.

Instituția invocă principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor și susține că independența judecătorilor trebuie să fie susținută și prin garanții materiale adecvate.

„Salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional”, afirmă CSM, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției.

Dispută și pe procedura de elaborare a proiectului

CSM contestă și menținerea proiectului în circuitul legislativ în condițiile în care procedura inițială de elaborare a fost suspendată de Curtea de Apel București.

Instanța a admis cererea Federației SANITAS și a suspendat procedura referitoare la proiectul publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond. Hotărârea poate fi atacată cu recurs.

În acest context, CSM avertizează că proiectul nu ar trebui să fie promovat fără clarificarea situației juridice și fără o formă rezultată dintr-un proces legislativ solid.

Avertisment privind independența Justiției

Consiliul susține că problema salarizării trebuie privită și prin prisma garanțiilor de independență ale magistraturii.

Potrivit CSM, o diminuare succesivă a garanțiilor statutare, combinată cu o poziționare salarială considerată inferioară, poate afecta în timp statutul constituțional al autorității judecătorești.

Instituția avertizează că există „o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat”.

În consecință, CSM anunță că va utiliza instrumentele instituționale și mijloacele legale pe care le are la dispoziție pentru apărarea statutului judecătorilor și procurorilor.

Presiune suplimentară din cauza PNRR

Disputa apare în timp ce autoritățile încearcă să finalizeze reforma salarizării în termenul necesar pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR.

Noua lege reprezintă una dintre reformele urmărite de autoritățile române în negocierile cu Comisia Europeană, iar presiunea pentru adoptarea unei forme acceptabile este ridicată.

În acest context, Executivul și partidele implicate în negocieri trebuie să găsească un echilibru între constrângerile bugetare, jaloanele europene și solicitările instituțiilor din sistemul judiciar.

Pentru CSM, însă, viitoarea lege nu poate fi evaluată exclusiv prin impactul financiar. Consiliul cere ca forma finală să respecte poziția constituțională a autorității judecătorești și garanțiile necesare independenței magistraților.

Surse

Consiliul Superior al Magistraturii

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114