PNRR, pe ultima sută de metri

România intră în ultima săptămână de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență cu mai multe proiecte majore de infrastructură încă în lucru. Din cei 132,4 kilometri de autostradă rămași în proiectele rutiere finanțate prin PNRR, aproximativ 45,9 kilometri sunt estimați să fie finalizați până la 31 august 2026, în timp ce restul ar urma să fie acoperiți ulterior din bugetul de stat.

Termenul-limită pentru finanțarea prin PNRR este 31 august 2026, iar situația este urmărită îndeaproape atât de autorități, cât și de organizațiile care monitorizează marile proiecte de infrastructură.

A7 Adjud–Bacău, proiectul care ar putea ajunge la timp

Unul dintre proiectele aflate pe ultima sută de metri este sectorul Adjud–Bacău, parte din Autostrada Moldovei A7. Segmentul face parte din tronsonul Focșani–Bacău, cu o lungime totală de aproximativ 95,9 kilometri.

Contractul, în valoare de circa 9,1 miliarde de lei, a fost atribuit în 2022 asocierii UMB Spedition – SA&PE Construct – Tehnostrade.

Proiectul este împărțit în trei loturi, iar primele sectoare au fost deja deschise circulației. Potrivit informațiilor furnizate de CNAIR, ultimii 45,9 kilometri dintre Adjud și Bacău ar putea fi inaugurați la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.

Autoritățile estimează, astfel, că lucrările realizate până la 31 august vor putea fi decontate prin PNRR, chiar dacă unele operațiuni administrative sau lucrări de finalizare se vor prelungi.

Bacău–Pașcani rămâne mult în urmă

Situația este mai complicată pe tronsonul Bacău–Pașcani, cu o lungime de aproximativ 77,4 kilometri. Și acest proiect este executat de asocierea UMB, în baza unui contract de circa 4,7 miliarde de lei.

Cele trei loturi sunt:

• Săucești–Trifești Târg – 30,3 km;
• Trifești–Gherăiești – 18,99 km;
• Mircești–Pașcani – 28,09 km.

Deși termenul contractual indica finalizarea lucrărilor în 2025, progresul este încă departe de 100%. Datele prezentate de CNAIR indică un stadiu de peste 65% pentru primele două loturi și aproximativ 50% pentru al treilea.

În acest context, finalizarea întregului tronson până la 31 august este practic exclusă. Autoritățile susțin însă că lucrările vor continua și după expirarea finanțării PNRR, din fonduri de la bugetul de stat.

Tunelurile de pe A1, un alt proiect dificil

O altă investiție importantă este sectorul Margina–Holdea, de aproximativ 9,13 kilometri, parte din autostrada A1 Deva–Lugoj.

Este una dintre cele mai dificile porțiuni ale rețelei de autostrăzi din vestul țării, proiectul incluzând aproximativ 2,5 kilometri de tuneluri construite pentru traversarea unei zone sensibile din punct de vedere al biodiversității.

Potrivit CNAIR, lucrările au ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 72%. La primul tunel, ambele galerii au fost străpunse, în timp ce la cel de-al doilea excavațiile sunt aproape de final.

Chiar și în aceste condiții, proiectul nu poate fi finalizat până la termenul PNRR. Contractul are însă un termen de execuție care permite continuarea lucrărilor și în 2027.

Ce se întâmplă cu banii după 31 august?

CNAIR susține că lucrările realizate până la 31 august vor fi decontate prin PNRR, iar ceea ce rămâne de executat va fi finanțat din bugetul național.

Reprezentanții companiei afirmă că Guvernul a negociat cu Comisia Europeană mecanismul prin care sumele aferente lucrărilor efectiv realizate până la termen să poată fi decontate.

Potrivit autorităților, aproximativ 700 de milioane de euro aferente lucrărilor care nu vor fi finalizate până la termenul PNRR au fost redistribuite către alte proiecte.

Problema ridicată de specialiști este însă ritmul de finanțare de după pierderea mecanismului PNRR.

Pro Infrastructura avertizează asupra riscului de încetinire

Asociația Pro Infrastructura consideră că principalele probleme sunt concentrate pe sectoarele A7 situate la nord de Focșani.

Organizația avertizează că trecerea de la finanțarea europeană, care a impus termene și ritmuri stricte de execuție, la finanțarea din bugetul de stat ar putea duce la o încetinire a lucrărilor.

În scenariul prezentat de reprezentanții ONG-ului, în 2026 ar putea fi posibilă deschiderea unei porțiuni de autostradă până în zona Săbăoani, la nord de Roman, însă lotul Mircești–Pașcani ar rămâne în urmă.

În același timp, două proiecte importante din A8, Târgu Mureș–Miercurea Nirajului și Reghin–Moțca, au fost scoase din PNRR și mutate în Programul Transporturi.

Situația, pe scurt

Prin urmare, afirmația că România „a făcut praf PNRR-ul” este mai degrabă o formulare editorială decât o concluzie tehnică. Datele arată însă o problemă reală: o parte semnificativă a infrastructurii rutiere incluse inițial în PNRR nu va fi finalizată până la expirarea mecanismului de finanțare, iar continuitatea lucrărilor va depinde de alocările bugetare naționale.

Surse

• Știri pe surse

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114