Energia, între „soluții salvatoare” și factura românilor

Dezbaterea privind viitorul sistemului energetic din România este influențată tot mai mult de interese comerciale, dispute politice și mesaje alarmiste privind prețul energiei, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Potrivit unei analize citate de acesta, industria energetică românească reunește aproximativ 6.900 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de circa 75 de miliarde de euro anual și profituri de aproximativ 5 miliarde de euro.

Chisăliță avertizează că dimensiunea financiară a sectorului face ca orice decizie privind investițiile, tehnologiile, subvențiile sau contractele din energie să poată avea efecte importante asupra consumatorilor.

Frica de facturi, transformată în argument pentru „soluții miraculoase”

În analiza sa, Chisăliță susține că discuția publică despre energie este adesea construită în jurul fricii populației față de facturi.

Mecanismul descris de președintele AEI presupune amplificarea unei probleme, identificarea unui vinovat și prezentarea unei soluții care ar fi deja pregătită. Ulterior, costurile investițiilor sau ale schemelor de sprijin ajung să fie suportate, direct sau indirect, de consumatori.

Potrivit acestuia, în dezbaterea publică apar și persoane care au avut responsabilități în sistemul energetic în perioade marcate de închiderea unor capacități de producție, întârzieri ale unor proiecte sau politizarea companiilor de stat și care se prezintă acum drept promotori ai unor soluții pentru problemele actuale.

Chisăliță consideră că propunerile privind viitorul energiei ar trebui însoțite de date verificabile, explicarea ipotezelor și limitelor, precum și de o prezentare clară a beneficiarilor și a impactului asupra facturii finale.

Doar 26 de experți tehnici judiciari în energie și gaze

Un alt aspect semnalat în analiză privește expertiza tehnică disponibilă în domeniul energetic.

Conform datelor prezentate de Chisăliță, în România sunt autorizați oficial 4 experți tehnici judiciari în domeniul gazelor naturale și 22 în domeniul energiei electrice.

Președintele AEI precizează că numărul experților autorizați nu reflectă întregul potențial profesional al României, existând numeroși ingineri, cercetători și cadre universitare cu experiență în domeniu. Totuși, aceștia sunt mai puțin vizibili în dezbaterile publice decât vocile care promovează poziții categorice sau soluții prezentate drept definitive.

Aproape 6.900 de companii și o piață de 75 de miliarde de euro

Miza economică explică, în opinia lui Chisăliță, și intensitatea disputelor din jurul energiei.

Cele aproximativ 6.900 de companii active în producție, extracție, transport, distribuție, furnizare, rafinare, comercializarea carburanților, operarea benzinăriilor și termoficare generează împreună o cifră de afaceri estimată la 75 de miliarde de euro pe an.

Profiturile cumulate sunt estimate la aproximativ 5 miliarde de euro.

În acest context, susține Chisăliță, orientarea chiar și a unei mici părți din piață către o anumită tehnologie, schemă de sprijin sau categorie de echipamente poate genera fluxuri financiare semnificative.

De aici rezultă necesitatea ca deciziile publice să fie analizate nu doar prin prisma beneficiilor promise, ci și prin prisma costurilor pe termen lung și a modului în care acestea ajung să fie suportate de consumatori.

România energetică în care încă există gospodării fără electricitate

În timp ce dezbaterea publică este dominată de tranziția energetică, digitalizare, inteligență artificială și tehnologii noi, există încă gospodării din România care nu sunt conectate la rețeaua de electricitate.

Asociația Energia Inteligentă derulează, în acest context, proiectul „Energie pentru Viață”, prin care sunt instalate sisteme fotovoltaice în gospodării fără acces la rețeaua electrică.

Potrivit datelor prezentate în analiză, doar 0,11% dintre companiile din sectorul energetic au susținut proiectul în acest an, iar numărul firmelor implicate ar fi cu aproximativ 50% mai mic decât în anii precedenți.

Printre companiile menționate ca susținători se numără Engie, Linde Gaz, Design Proiect Iași, Distribuție Energie Electrică România, Nuclearelectrica, Depogaz Ploiești, Gaz Est Vaslui și Nutriva Vaslui.

AEI estimează că fondurile alocate acestor intervenții reprezintă doar 0,000013% din cifra de afaceri anuală a industriei energetice.

Cine plătește, în cele din urmă, factura?

Mesajul central al analizei lui Dumitru Chisăliță este că orice strategie energetică trebuie evaluată și din perspectiva consumatorului final.

Investițiile în infrastructură, producție, tehnologii noi sau scheme de sprijin pot fi necesare, însă întrebarea esențială rămâne cine suportă costul și care este beneficiul real pentru consumator.

În lipsa unor analize transparente și a unor criterii clare pentru selectarea soluțiilor, avertizează Chisăliță, dezbaterea riscă să fie dominată de interese comerciale și politice.

În final, indiferent de soluția aleasă și de discursul care o însoțește, costurile ajung să se reflecte într-o formă sau alta în economia gospodăriilor și a companiilor.

Surse: Știri pe Surse

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114