Bătălia pentru bugetul UE 2028-2034 se încinge
Aproape 2.000 de miliarde de euro sunt în joc pentru următorii șapte ani, iar statele membre se confruntă deja pe tema dimensiunii bugetului, contribuțiilor naționale și priorităților de finanțare. România se află în grupul „Prietenilor Coeziunii”, care cere menținerea unui sprijin consistent pentru agricultură și regiunile mai puțin dezvoltate.
Negocierile privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene intră într-o etapă decisivă. Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un cadru financiar de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1,26% din venitul național brut al UE. Banii ar urma să finanțeze atât politicile tradiționale, precum agricultura și coeziunea, cât și noile priorități europene: apărare, competitivitate, energie, migrație, climă și securitate.
În acest context, statele membre își consolidează pozițiile înaintea negocierilor finale. România s-a alăturat grupului „Prietenii Coeziunii”, alături de Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Spania. Grupul susține că politica de coeziune și Politica Agricolă Comună trebuie să rămână componente esențiale ale bugetului european.
António Costa pornește într-un tur al capitalelor europene
Președintele Consiliului European, António Costa, a început pe 25 august un turneu prin capitalele statelor membre, în încercarea de a apropia pozițiile guvernelor. Turneul se desfășoară până la 17 septembrie și are ca principal obiectiv pregătirea unui compromis asupra viitorului buget european.
Prima oprire a fost Bratislava, unde Costa a discutat cu premierul slovac Robert Fico. Oficialul european a subliniat că toamna va fi decisivă pentru aprobarea bugetului 2028-2034 și a cerut statelor membre să intre în faza finală a negocierilor cu disponibilitate pentru compromis.
Miza este uriașă: un acord politic până la sfârșitul lui 2026 este considerat necesar pentru ca legislația aferentă să poată fi adoptată în 2027, astfel încât noul buget să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.
Două tabere se conturează în jurul banilor europeni
Disputa are în principal două dimensiuni.
Pe de o parte se află statele care privesc cu rezerve dimensiunea propusă a viitorului buget și solicită reducerea cheltuielilor. Germania și alte state contributoare nete se opun unei creșteri considerabile a efortului financiar.
De cealaltă parte sunt statele din sudul și estul Europei, care vor să protejeze fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională. „Prietenii Coeziunii” au adoptat în luna mai o poziție comună prin care au cerut ca viitorul cadru financiar să asigure resurse suficiente pentru politica de coeziune, agricultură și pescuit.
România are un interes direct în această negociere, întrucât politica de coeziune reprezintă una dintre principalele surse europene de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii și reducerea decalajelor regionale.
Agricultura rămâne una dintre marile mize
Comisia Europeană propune ca agricultura să rămână în centrul viitorului buget. În cadrul noii arhitecturi financiare, cel puțin 300 de miliarde de euro ar urma să fie rezervate pentru sprijinul veniturilor fermierilor și pentru măsuri de intervenție în situații de criză.
În același timp, aproximativ 865 de miliarde de euro sunt prevăzute pentru Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat, care reunesc mai multe tipuri de finanțări destinate statelor și regiunilor.
Pentru România, păstrarea unei finanțări consistente pentru agricultură și coeziune este importantă atât pentru fermieri, cât și pentru proiectele de infrastructură și dezvoltare regională.
Europa vrea bani și pentru apărare și competitivitate
Presiunea asupra bugetului vine însă din noile priorități europene.
Bruxelles-ul dorește să aloce mai multe resurse pentru apărare și securitate, competitivitate, cercetare, energie, migrație și reziliență climatică. Propunerea de buget este concepută tocmai pentru a permite Uniunii să răspundă unor provocări care s-au amplificat în ultimii ani.
Problema este că aceste noi priorități trebuie finanțate fără ca statele membre să accepte cu ușurință o creștere a contribuțiilor naționale și fără ca politicile tradiționale să fie afectate.
De aici rezultă una dintre cele mai dificile întrebări ale negocierilor: cine va plăti pentru noile ambiții ale Uniunii Europene?
Bruxelles-ul caută și noi surse de venit
Comisia Europeană propune și modificarea sistemului de finanțare a bugetului european, astfel încât o parte mai importantă a veniturilor să provină din resurse proprii ale UE. Obiectivul este limitarea presiunii directe asupra bugetelor naționale.
Această componentă va fi însă la fel de dificilă politic precum împărțirea cheltuielilor. Orice nouă resursă europeană trebuie negociată de statele membre și, în final, aprobată în cadrul procedurilor specifice bugetului UE.
România, într-o poziție importantă înaintea negocierilor finale
Pentru București, apartenența la „Prietenii Coeziunii” înseamnă sprijinirea unei poziții comune cu alte state care doresc protejarea fondurilor pentru agricultură și regiunile mai puțin dezvoltate.
Totuși, nu există încă un „câștigător” al negocierilor. Consiliul European trebuie să ajungă la un acord unanim asupra cadrului financiar multianual, iar Parlamentul European trebuie să își dea consimțământul.
Prin urmare, România se află într-o tabără care are argumente și sprijin politic consistent, dar rezultatul final va depinde de capacitatea tuturor statelor membre de a accepta compromisuri.
Negocierea pentru aproape 2.000 de miliarde de euro abia intră în faza decisivă, iar următoarele luni vor arăta dacă UE va reuși să împace vechile priorități — agricultura și coeziunea — cu noile sale ambiții în materie de apărare, tehnologie și competitivitate.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
