PNRR intră pe ultima sută de metri
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ajunge la finalul perioadei de implementare, iar europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea face un bilanț critic al programului. Acesta susține că România nu a reușit să valorifice întregul potențial al finanțării europene și acuză existența unor probleme legate de costuri, condiționalități și modul în care au fost urmăriți banii.
Afirmațiile lui Piperea vin în contextul în care România trebuie să finalizeze jaloanele și țintele restante ale PNRR până la sfârșitul lunii august 2026.
Potrivit Comisiei Europene, actualul plan al României are o valoare de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 14,9 miliarde de euro împrumuturi. În iunie 2026, Comisia anunța că România ajunsese la plăți reprezentând 60,6% din alocarea totală.
Piperea: România a accesat aproximativ 18 miliarde de euro
Într-o declarație publică, Gheorghe Piperea susține că România ar fi accesat aproximativ 18 miliarde de euro prin PNRR, dintre care cea mai mare parte ar proveni din componenta de împrumuturi.
Critica sa pornește de la diferența dintre suma prezentată inițial drept disponibilă pentru România și banii care au ajuns efectiv să fie plătiți.
Datele oficiale arată însă că valoarea planului României a fost modificată pe parcurs. Planul aprobat inițial în 2021 avea o valoare de 29,2 miliarde de euro, respectiv 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi. Ulterior, după revizuirea planului și introducerea componentei REPowerEU, valoarea actuală a planului a fost stabilită la 28,5 miliarde de euro.
În iunie 2026, Comisia Europeană preciza că România primise deja 60,6% din alocarea totală, după plata aferentă celei de-a patra cereri de plată.
Curtea Europeană de Conturi a identificat probleme de transparență
O parte importantă a criticilor lui Piperea se referă la modul în care pot fi urmărite fondurile europene.
Aici există și o confirmare instituțională, însă cu nuanțe importante.
În Raportul special 14/2026, publicat în mai 2026, Curtea Europeană de Conturi a analizat trasabilitatea și transparența fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență.
Auditorii europeni au concluzionat că majoritatea statelor membre pot urmări fondurile, dar au identificat situații în care anumite date nu sunt colectate sistematic. Curtea a mai constatat că informațiile publicate despre beneficiarii finali, costurile reale și rezultatele obținute sunt insuficiente.
Raportul nu spune însă că întregul mecanism ar fi fost fraudulos și nici că toate fondurile ar fi fost cheltuite ilegal. Concluziile Curții vizează în principal probleme de trasabilitate, transparență și modul de măsurare a performanței.
512 de dosare privind PNRR, investigate de EPPO la nivel european
Un alt argument invocat de Piperea îl reprezintă anchetele Parchetului European.
Datele oficiale EPPO arată că, la sfârșitul anului 2025, instituția avea în lucru 518 cazuri legate de NextGenerationEU. Dintre acestea, 512 proveneau din Mecanismul de redresare și reziliență, componenta centrală a NextGenerationEU.
În aceste dosare erau investigate 1.419 infracțiuni și erau vizați 1.993 de suspecți. Prejudiciul estimat pentru interesele financiare ale Uniunii Europene se ridica la 5,08 miliarde de euro.
EPPO precizează că, în 2025, a deschis 293 de noi investigații legate de NextGenerationEU, aproape toate privind RRF. Instituția avertizează că riscul de fraudă și corupție rămâne ridicat pe fondul volumului mare de plăți.
Cifra de 512 de dosare este, așadar, una europeană și nu reprezintă 512 cazuri în România. Afirmația privind existența a 34 de cazuri în România trebuie tratată separat și nu rezultă din cifra europeană de 512 prezentată în raportul EPPO.
Condiționalitățile PNRR, una dintre principalele ținte ale criticilor
Piperea critică și sistemul de jaloane și ținte de care depind plățile din PNRR, considerând că România a fost obligată să adopte o serie de reforme în schimbul accesării finanțării.
Din punct de vedere tehnic, mecanismul funcționează într-adevăr pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor. Comisia Europeană precizează că plățile către state sunt condiționate de realizarea satisfăcătoare a acestora.
Printre domeniile incluse în planul României se numără energia, transporturile, digitalizarea, administrația publică, educația, sănătatea și reforma fiscală.
Piperea interpretează aceste condiționalități drept o formă de presiune asupra politicilor naționale și susține că unele dintre reforme au avut efecte negative asupra economiei românești.
România a primit bani și pentru reforme energetice și tranziția verde
PNRR include o componentă consistentă dedicată tranziției verzi. Comisia Europeană arată că planul României conține investiții pentru energie regenerabilă, eficiență energetică, mobilitate sustenabilă și reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Piperea critică în special măsurile referitoare la închiderea unor capacități energetice și susține că România riscă să rămână cu un deficit de producție dacă investițiile alternative nu sunt finalizate la timp.
Aceste afirmații reprezintă însă evaluarea politică a europarlamentarului și trebuie diferențiate de datele oficiale privind implementarea PNRR.
Ce urmează după încheierea PNRR
Închiderea perioadei de implementare nu înseamnă că toate efectele programului dispar imediat. Comisia Europeană precizează că statele membre trebuie să finalizeze jaloanele și țintele restante până la 31 august 2026 și să transmită ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
În acest context, România intră într-o perioadă decisivă pentru recuperarea ultimelor fonduri disponibile.
În paralel, controalele și investigațiile privind utilizarea banilor europeni continuă. Raportul Curții Europene de Conturi și datele EPPO arată că există probleme reale privind transparența și riscurile de fraudă, însă acestea nu susțin automat concluzia că întregul PNRR a reprezentat un eșec sau că banii europeni au fost „pierduți”.
Pentru România, bilanțul final va depinde atât de suma efectiv încasată, cât și de proiectele și reformele care vor rămâne în urma programului.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
