Lucian Pahonțu rupe tăcerea după investigația Recorder
Șeful SPP, Lucian Pahonțu, a oferit prima sa reacție amplă după investigația Recorder privind activitatea sa din perioada Revoluției din 1989 și a Mineriadei din iunie 1990. Pahonțu respinge acuzațiile și susține că, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, unitatea sa nu a participat la reprimarea manifestanților de la Intercontinental.
Lucian Pahonțu susține că acuzațiile apărute în spațiul public sunt „neadevărate și lipsite de fundament” și afirmă că poate demonstra prin documente traseul pe care l-a urmat în zilele Revoluției.
Reacția vine la câteva zile după investigația publicată de Recorder, care a analizat trecutul militar al actualului șef al Serviciului de Protecție și Pază și rolul unității din care acesta făcea parte în evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990.
Pahonțu confirmă: a fost ofițer în Trupele de Securitate
Lucian Pahonțu recunoaște că, înainte de 1989, a fost ofițer în Trupele de Securitate, după absolvirea Școlii Militare de Ofițeri Activi de la Sibiu, specializarea transmisiuni.
În decembrie 1989 avea gradul de locotenent și era comandant de pluton în cadrul Unității Militare 0305, structură aflată în subordinea Ministerului de Interne.
Pahonțu insistă însă că misiunea sa era una tehnică și susține că activitatea de transmisiuni trebuie diferențiată de structurile fostei Securități care aveau atribuții informative sau de cercetare penală.
Potrivit versiunii sale, compania din care făcea parte avea în principal rol de sprijin și asigurare logistică.
Cum descrie Pahonțu noaptea de 21 decembrie 1989
Șeful SPP afirmă că, în seara de 21 decembrie, subunitatea sa a primit mai multe ordine de deplasare în București.
În jurul orei 20:00, militarii ar fi ajuns în zona Casei Scânteii. Aproximativ o oră mai târziu, aceștia au fost mutați în zona restaurantului Cina, iar ulterior au primit ordin să intre într-un dispozitiv pe actuala stradă Ion Câmpineanu.
Pahonțu spune că plutonul său a rămas în zona intersecției cu strada Academiei până în jurul orei 02:00.
El susține că militarii nu aveau muniție asupra lor, aceasta fiind păstrată în lăzi sigilate, în camioanele unității.
„Nu am fost la baricada de la Intercontinental”
Una dintre cele mai importante acuzații respinse de Pahonțu este cea privind prezența sa la baricada de la Intercontinental.
Șeful SPP afirmă că nici el, nici militarii pe care îi conducea nu au ajuns la baricadă și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu.
Pahonțu susține, de asemenea, că nu a avut contact direct cu manifestanții și că nu a avut muniție asupra sa sau asupra militarilor din pluton.
În versiunea prezentată de acesta, în dimineața zilei de 22 decembrie, militarii au revenit în dispozitiv, iar în jurul orei 10:00 manifestanții au început să pătrundă în zona Pieței Revoluției.
El afirmă că aceștia i-ar fi îmbrățișat pe militari și le-ar fi oferit flori și mâncare.
La revenirea în unitate, spune Pahonțu, muniția a fost verificată și nu ar fi lipsit niciun cartuș.
Recorder prezintă o versiune diferită
Afirmațiile lui Pahonțu contrazic însă concluziile investigației Recorder.
Publicația susține, pe baza unor documente, declarații și mărturii din dosarele istorice, că unitatea din care făcea parte Pahonțu a fost mobilizată în zona centrală a Bucureștiului în timpul reprimării manifestațiilor din 21 decembrie 1989.
Recorder îl plasează pe Pahonțu în dispozitivul forțelor de ordine din zona Universitate și susține că unitatea sa a avut un rol în operațiunile din acea noapte.
Investigația subliniază însă că nu există, în materialele prezentate public, o probă care să demonstreze că Pahonțu ar fi tras personal asupra manifestanților.
Disputa se extinde și asupra Mineriadei din 1990
Șeful SPP respinge și acuzațiile privind participarea sa la reprimarea manifestațiilor din Piața Universității, în zilele de 13 și 14 iunie 1990.
Pahonțu afirmă că, în acele două zile, el și militarii aflați în subordinea sa au rămas în cazarmă.
Potrivit propriei versiuni, abia pe 15 iunie a primit ordin să participe, cu 72 de militari, la menținerea ordinii publice în Piața Universității.
El susține că, în momentul sosirii sale, manifestațiile și violențele se încheiaseră, iar minerii părăseau zona.
Și în acest caz, însă, investigația Recorder prezintă o altă perspectivă. Publicația citează declarații ale unor militari din aceeași unitate, potrivit cărora aceasta a fost implicată în operațiunile din 13 și 14 iunie.
Pahonțu invocă verificările instituțiilor
În apărarea sa, șeful SPP afirmă că activitatea sa a fost verificată de mai multe ori de instituțiile statului, inclusiv înaintea numirii sale la conducerea Serviciului.
El susține că, dacă ar fi existat dovezi privind comiterea unor fapte grave, acestea ar fi fost descoperite și sancționate.
Pahonțu afirmă că așteaptă și concluziile verificărilor efectuate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Un aspect important al controversei este că, potrivit informațiilor prezentate de Recorder, Pahonțu nu are în acest moment o decizie CNSAS care să stabilească oficial calitatea sa de lucrător sau colaborator al fostei Securități.
Nicușor Dan, în centrul unei controverse politice
Scandalul a ajuns și la Cotroceni după ce președintele Nicușor Dan a declarat că Pahonțu nu se află în categoria persoanelor despre care consideră că au participat la reprimarea manifestațiilor.
Ulterior, au apărut întrebări privind modul în care a fost verificat trecutul șefului SPP înainte de menținerea sa în funcție.
Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază din 2005 și este unul dintre cei mai longevivi șefi ai unei instituții de securitate din România.
O controversă care rămâne deschisă
Declarația lui Pahonțu reprezintă cea mai detaliată apărare publică oferită până acum de șeful SPP în legătură cu trecutul său.
El admite apartenența la Trupele de Securitate, dar contestă că ar fi participat la reprimarea violentă a manifestanților în decembrie 1989 sau la operațiunile împotriva protestatarilor din 13 și 14 iunie 1990.
De cealaltă parte, Recorder afirmă că documentele și mărturiile consultate indică prezența unității sale în dispozitivele de represiune din ambele momente istorice.
În lipsa unei concluzii oficiale definitive care să tranșeze toate aceste aspecte, disputa rămâne una în care versiunea lui Pahonțu și interpretarea documentelor prezentate de jurnaliști se află în contradicție.
Surse: Știri pe Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
