Deficitul României se reduce puternic, dar presiunile rămân

România înregistrează o îmbunătățire importantă a execuției bugetare în primele șapte luni din 2026. Deficitul a ajuns la 2,34% din PIB, față de 3,99% în perioada similară a anului trecut, însă economiștii avertizează că rezultatele nu trebuie să ducă la relaxarea disciplinei fiscale.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat s-a situat la 48,08 miliarde de lei după primele șapte luni ale anului. Comparativ cu cele 76,44 miliarde de lei înregistrate în aceeași perioadă din 2025, ajustarea este de 28,36 miliarde de lei, respectiv aproximativ 37%.

Scăderea deficitului a fost susținută de dinamica veniturilor, care au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Ministerul Finanțelor susține că evoluția arată o consolidare fiscală realizată fără blocarea investițiilor.

Investițiile au ajuns la 76,5 miliarde de lei

Una dintre componentele pozitive ale execuției bugetare este menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice.

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut. Aproximativ 71% din aceste sume provin din proiecte finanțate prin fonduri europene și mecanismele asociate PNRR.

În același timp, statul a continuat să sprijine lichiditatea companiilor prin rambursarea TVA. Peste 20,4 miliarde de lei au fost restituiți firmelor în primele șapte luni.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a apreciat că evoluția indică o îmbinare între disciplina fiscală și susținerea investițiilor, obiectivul următor fiind transformarea stabilizării bugetare într-o creștere economică sustenabilă.

Peste 40 de miliarde de lei, numai pentru dobânzi

În spatele cifrelor favorabile privind deficitul se află însă o problemă care continuă să apese puternic asupra bugetului: costul datoriei publice.

Statul a plătit în primele șapte luni peste 40 de miliarde de lei pentru dobânzi, sumă care reflectă nivelul ridicat al îndatorării și al costurilor de finanțare acumulate în anii anteriori.

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că reducerea deficitului trebuie continuată tocmai pentru a diminua, în timp, presiunea exercitată de costurile de finanțare asupra bugetului.

În opinia sa, rezultatele actuale reprezintă un prim semnal pozitiv, dar nu înseamnă că problemele finanțelor publice au fost rezolvate.

„Luminița de la capătul tunelului” și avertismentul pentru viitorul Guvern

Adrian Negrescu a descris evoluția deficitului drept o posibilă „luminiță de la capătul tunelului”, dar a avertizat că aceasta poate fi pierdută dacă viitorul Executiv renunță la măsurile de consolidare fiscală.

Economistul susține că România are nevoie de continuitate în politica fiscală, de controlul cheltuielilor și de o colectare mai eficientă a veniturilor, nu de măsuri populiste motivate electoral.

Pentru Negrescu, adevărata miză este menținerea acestei traiectorii și după schimbarea bazei de comparație cu anul trecut.

Din august începe testul mai dificil

Datele din primele șapte luni trebuie interpretate cu atenție, deoarece începând din august comparația cu anul 2025 va deveni mai puțin favorabilă din punct de vedere statistic.

Măsurile fiscale introduse în vara lui 2025 intră treptat în baza de comparație anuală, astfel că diferențele față de anul trecut se vor diminua.

În aceste condiții, indicatorul relevant nu va mai fi doar comparația cu execuția din 2025, ci capacitatea statului de a menține deficitul pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei anuale.

Economia crește foarte puțin

Consolidarea fiscală are loc într-un moment în care economia românească rămâne fragilă.

Estimările pentru 2026 indică o creștere economică redusă, în contextul diminuării consumului și al măsurilor de ajustare fiscală. O revenire mai consistentă este așteptată în 2027, însă aceasta depinde de stabilizarea finanțelor publice, reducerea inflației și reluarea investițiilor și a consumului.

Prin urmare, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între reducerea deficitului și evitarea unei contracții economice prea puternice.

Datoria publică a trecut de 60% din PIB

Un alt semnal de alarmă este reprezentat de datoria publică, care a depășit pragul de 60% din PIB.

Datele citate în analiza lui Negrescu indică un nivel de aproximativ 61,4% din PIB în mai 2026, iar estimările europene indică o creștere suplimentară în anii următori.

Depășirea pragului de 60% este importantă în perspectiva obiectivului României de aderare la zona euro și arată cât de dificilă devine stabilizarea finanțelor publice după mai mulți ani cu deficite ridicate.

Leul și inflația complică tabloul

Problemele bugetare sunt amplificate de dezechilibrele externe și de nivelul ridicat al inflației.

Leul s-a menținut în zona de peste 5,25 lei pentru un euro la sfârșitul lunii august, după ce în luna mai a fost consemnat un nou minim istoric al monedei naționale în raport cu euro.

Un curs mai slab poate alimenta presiunile inflaționiste și poate majora costurile aferente datoriei denominate în valută, în timp ce un deficit extern ridicat menține România dependentă de finanțarea din exterior.

S&P revine cu evaluarea României pe 2 octombrie

Un moment important pentru finanțele României va fi 2 octombrie 2026, data următoarei evaluări programate de agenția S&P Global Ratings.

În luna mai, S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/A-3, însă a păstrat perspectiva negativă. Agenția a avertizat că dificultățile în implementarea consolidării fiscale sau imposibilitatea reducerii deficitului în 2027 ar putea pune presiune asupra ratingului.

Astfel, execuția bugetară din 2026 și capacitatea noului Guvern de a construi un buget credibil pentru 2027 vor fi urmărite atent de investitori și agențiile de rating.

Stabilizarea este un început, nu finalul crizei

Datele de la șapte luni arată o îmbunătățire clară a situației bugetare, însă România rămâne într-o zonă de vulnerabilitate.

Deficitul mai mic, creșterea investițiilor și ritmul superior al veniturilor față de cheltuieli reprezintă evoluții favorabile. În același timp, costurile ridicate ale datoriei, nivelul datoriei publice, inflația, deprecierea leului și ritmul redus al economiei limitează spațiul de manevră al viitorului Executiv.

Miza pentru lunile următoare este, astfel, transformarea reducerii de deficit dintr-un rezultat punctual într-o tendință fiscală durabilă. Fără continuitate și fără o politică bugetară credibilă, îmbunătățirea actuală riscă să fie doar temporară.

Surse: Ministerul Finanțelor

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114