Leonardo Badea, avertisment despre noua economie mondială
Modelul economic care a dominat ultimele decenii intră într-o etapă de transformare, iar lumea nu se îndreaptă neapărat către o deglobalizare completă. Aceasta este concluzia lui Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, care susține că regulile comerțului internațional, stimulentele economice și raporturile de putere sunt în plin proces de renegociere.
Într-o analiză intitulată „Globalizarea renegociată, între hegemonie, protecționism și reziliență”, Badea argumentează că economia mondială se îndepărtează de modelul în care costul minim și eficiența reprezentau principalele criterii pentru organizarea producției. În noua realitate, companiile și statele iau tot mai mult în calcul securitatea aprovizionării, accesul la tehnologii strategice și riscurile geopolitice.
De ce nu mai este suficient criteriul costului
În perioada de expansiune a globalizării, producția a fost distribuită în funcție de costuri, acces la forță de muncă, materii prime, tehnologie și infrastructură. Lanțurile internaționale de producție au devenit tot mai complexe, iar distanțele geografice au căpătat o importanță economică mai redusă.
Badea consideră însă că acest model începe să fie reevaluat. Pandemia, conflictele geopolitice și tensiunile comerciale au evidențiat vulnerabilitățile unor lanțuri de aprovizionare foarte dependente de anumite regiuni sau furnizori.
În consecință, eficiența nu mai este singurul criteriu. Siguranța aprovizionării, securitatea energetică, controlul tehnologiilor critice și apropierea geopolitică dintre partenerii comerciali au devenit elemente importante în luarea deciziilor economice.
Globalizarea a produs și câștigători, și pierzători
Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenția că problema globalizării nu poate fi redusă la întrebarea dacă aceasta a generat sau nu bunăstare.
Procesul a produs beneficii importante pentru economia mondială, însă acestea nu au fost distribuite uniform. Unele industrii, regiuni și categorii de populație au suportat costuri semnificative în urma relocării producției și a transformărilor structurale.
Această distribuție inegală a avantajelor și costurilor a alimentat presiuni politice pentru schimbarea regulilor economice, iar efectele lor se văd acum în politicile comerciale adoptate de marile puteri.
Tarifele pot deveni o armă economică
Un alt risc identificat de Badea este extinderea protecționismului și transformarea tarifelor vamale într-un instrument permanent de negociere între state.
Taxele vamale pot sprijini temporar anumite industrii sau pot determina partenerii comerciali să renegocieze acorduri, însă efectele secundare nu trebuie ignorate. Tarifele pot duce la creșterea prețurilor, pot afecta companiile care depind de importuri și pot determina statele vizate să adopte măsuri de retorsiune.
În cazul în care aceste reacții se multiplică, schimburile comerciale și investițiile internaționale pot avea de suferit, iar ceea ce începe ca o renegociere a globalizării se poate transforma într-o fragmentare economică mult mai costisitoare.
Două posibile direcții pentru economia mondială
Potrivit analizei lui Leonardo Badea, lumea se află în fața unei alegeri importante. Prima variantă ar fi apariția unor blocuri economice tot mai închise, cu relații comerciale limitate și lanțuri de aprovizionare reconstruite în jurul criteriilor geopolitice.
A doua variantă ar presupune o nouă formă de globalizare, în care comerțul internațional rămâne deschis, dar este completat de măsuri pentru creșterea rezilienței și securității economice.
Badea consideră că a doua variantă ar fi mai sustenabilă. O economie mondială complet lipsită de interdependențe este, în opinia sa, practic imposibilă în era digitală.
„Globalizarea renegociată”, nu sfârșitul globalizării
Mesajul central al analizei este că schimbările actuale nu trebuie interpretate automat drept începutul unei perioade de deglobalizare.
Mai degrabă, economia mondială intră într-o etapă în care eficiența economică trebuie pusă în balanță cu reziliența, securitatea și reducerea vulnerabilităților.
În acest scenariu, viitorul globalizării va depinde și de modul în care marile economii gestionează conflictele comerciale. Cooperarea și renegocierea regulilor ar putea conduce la o nouă arhitectură economică mondială, în timp ce escaladarea protecționismului și a confruntărilor comerciale ar putea accelera fragmentarea.
Pentru România și celelalte economii europene, schimbarea are implicații directe: într-o lume în care securitatea economică devine la fel de importantă ca eficiența, strategiile privind energia, tehnologia, investițiile și lanțurile de aprovizionare vor trebui adaptate noii realități globale.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
