Bolojan, avertisment pentru bugetul din 2027
România va intra în 2027 cu o presiune suplimentară asupra bugetului, după reducerea puternică a finanțărilor provenite din PNRR. Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că peste 8 miliarde de euro care au susținut în acest an investițiile nu se vor mai regăsi anul viitor în aceeași formă.
În aceste condiții, viitorul Guvern va trebui să găsească o formulă prin care să mențină investițiile, să continue reducerea deficitului și să evite, pe cât posibil, o nouă majorare a poverii fiscale. Bolojan susține că soluțiile trebuie căutate în reducerea cheltuielilor, eficientizarea administrației și accelerarea absorbției fondurilor europene.
„Sunt două posibilități: ori va scădea bugetul de investiții cu 1,8-2 puncte procentuale, ori vom fi în situația în care va trebui să menținem o valoare importantă a investițiilor, dar din bugetul național”, a explicat anterior premierul.
PNRR, deblocat după întârzieri
Bolojan a prezentat bilanțul implementării PNRR și a susținut că, la preluarea mandatului, programul se afla într-o situație dificilă, cu riscuri importante de pierdere a fondurilor.
Premierul a afirmat că Guvernul a renegociat o parte dintre jaloane și ținte și a accelerat implementarea pentru a limita pierderile.
În același timp, el a admis că România ar fi putut obține rezultate mai bune dacă reformele și investițiile ar fi fost realizate la timp.
Potrivit datelor prezentate de autorități, rata de absorbție a ajuns la peste 90% în cazul granturilor și la peste 95% pentru împrumuturi. Premierul a subliniat însă că întârzierile administrative și reformele amânate au avut un cost financiar.
La reuniunea anuală a diplomației române, Bolojan a precizat și că România ar fi putut evita pierderea unor fonduri dacă responsabilitățile asumate ar fi fost îndeplinite la timp.
Investiții de miliarde, finanțate prin PNRR
Printre proiectele importante susținute prin PNRR se numără infrastructura rutieră, renovarea energetică a clădirilor, digitalizarea administrației și investițiile în energie regenerabilă.
Bolojan a indicat, între altele, tronsonul Focșani-Bacău al Autostrăzii Moldovei, proiectele de renovare energetică pentru mii de clădiri și dezvoltarea Cloudului Guvernamental.
Fondurile europene au fost utilizate și pentru dotarea unităților de învățământ, dezvoltarea infrastructurii medicale, rețele de apă și canalizare, digitalizarea universităților și proiecte de mediu.
Problema pentru următorii ani este că multe dintre aceste investiții trebuie continuate chiar după diminuarea fluxurilor PNRR.
Supracontractarea de la Transporturi, una dintre marile probleme
Premierul a atras atenția și asupra modului în care au fost contractate proiectele.
Un exemplu este Ministerul Transporturilor, unde valoarea contractelor semnate a ajuns, potrivit lui Bolojan, la aproximativ 19,5 miliarde de euro, în condițiile în care alocarea disponibilă în etapa finală a programului era de circa 5,5 miliarde de euro.
Această diferență înseamnă că o parte dintre proiecte va trebui susținută ulterior din alte surse europene sau din bugetul național.
Bolojan a prezentat situația drept un exemplu de supracontractare și a avertizat că România trebuie să își îmbunătățească semnificativ capacitatea de planificare și execuție.
Programul SAFE reduce presiunea asupra infrastructurii
O parte dintre proiectele de infrastructură care ar fi putut fi afectate de problemele PNRR pot beneficia de finanțare prin programul SAFE.
Bolojan a menționat aproximativ 4,2 miliarde de euro alocate prin acest mecanism pentru proiecte care completează investițiile în infrastructura rutieră.
Potrivit premierului, obiectivul este ca până în 2030 România să aibă operațională rețeaua de autostrăzi necesară conectării țării cu Ucraina și Republica Moldova.
Ce se întâmplă cu investițiile în 2027
Adevărata provocare, potrivit premierului, va fi construcția bugetului pentru anul viitor.
Cele peste 8 miliarde de euro care au reprezentat în 2026 un aport important pentru investiții nu vor mai alimenta bugetul în același mod în 2027.
În consecință, Guvernul va trebui să aleagă între diminuarea investițiilor și găsirea unor surse alternative de finanțare.
Bolojan pledează pentru menținerea investițiilor la un nivel ridicat, dar fără ca presiunea să fie transferată automat asupra contribuabililor.
„Este foarte important, pe de o parte, să menținem componenta de investiții la o valoare importantă, dar, în același timp, acest lucru să se facă prin reducerea de cheltuieli și nu prin alte măsuri”, a afirmat premierul.
„Să găsim formule pentru a nu crește fiscalitatea”
Mesajul transmis viitorului Executiv este ca problemele bugetare să nu fie rezolvate exclusiv prin creșterea taxelor.
Bolojan consideră că este nevoie de o combinație între reducerea cheltuielilor publice, o mai bună administrare a banilor și accelerarea absorbției fondurilor europene.
„În toamna acestui an un aspect important pentru noul Guvern ține de a găsi formulele pentru a nu crește fiscalitatea și pentru o eficiență mai bună a banilor publici și pentru o disciplină în cheltuirea banilor”, a transmis premierul.
Deficitul și ratingul României, în centrul problemei
Reducerea deficitului rămâne o altă constrângere majoră pentru bugetul din 2027.
Bolojan susține că România trebuie să respecte traiectoria de consolidare fiscală pentru a limita riscul unei deteriorări a ratingului suveran și a unor costuri mai mari de finanțare.
Problema este cu atât mai importantă cu cât statul trebuie să asigure simultan finanțarea investițiilor, cheltuielile de apărare și plata obligațiilor curente.
Premierul a avertizat anterior că, dacă deficitul nu este redus, o parte tot mai mare din veniturile statului va ajunge să fie folosită pentru plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor.
Fondurile de coeziune, soluție pentru perioada de după PNRR
În absența sumelor care au venit prin PNRR, România va trebui să folosească mai intens programele europene de coeziune.
Bolojan consideră că accelerarea absorbției acestor fonduri este esențială pentru ca investițiile să nu încetinească brusc după încheierea mecanismului de redresare și reziliență.
În paralel, autoritățile trebuie să evite repetarea problemelor de implementare care au apărut în PNRR: proiecte începute târziu, capacitate administrativă insuficientă și lucrări împinse spre finalul perioadei de finanțare.
Peste 2.000 de proiecte ar mai fi de finalizat
Un alt punct sensibil îl reprezintă proiectele PNRR care nu sunt încă finalizate.
Bolojan estimează că există peste 2.000 de lucrări care trebuie încheiate, iar în cazul proiectelor care nu vor fi finalizate la timp, autoritățile locale ar putea ajunge să suporte din bugetele proprii costurile rămase.
Premierul a avertizat că, dacă proiectele nu sunt duse la capăt, începând de anul viitor ar putea apărea inclusiv obligația de restituire a unor fonduri deja primite.
Lecția pentru următoarele programe europene
Pentru Guvern, experiența PNRR ar trebui să fie un avertisment pentru implementarea viitoarelor programe.
Bolojan susține că proiectele trebuie începute rapid, iar administrația trebuie să evite concentrarea lucrărilor în ultima parte a perioadei de finanțare.
În paralel, România va trebui să își prioritizeze investițiile astfel încât diminuarea finanțărilor PNRR să nu ducă la blocarea proiectelor strategice.
Pentru bugetul din 2027, ecuația este astfel una dificilă: mai puțini bani europeni proveniți din PNRR, obligația de reducere a deficitului și necesitatea menținerii investițiilor. Soluția, potrivit lui Bolojan, trebuie să fie găsită în eficientizarea cheltuielilor și folosirea mai bună a fondurilor europene, nu într-o nouă creștere a fiscalității.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
