România schimbă tonul față de China: cooperare economică, dar restricții în domeniile strategice
Bucureștiul vrea să păstreze deschis canalul economic cu Beijingul, însă exclude o cooperare fără limite în sectoarele care pot afecta securitatea națională. Telecomunicațiile, infrastructura critică, energia nucleară și dependențele din lanțurile de aprovizionare sunt printre domeniile în care România adoptă o poziție mult mai prudentă.
România își propune să dezvolte în continuare relațiile economice cu China, dar fără să sacrifice considerentele de securitate. Mesajul a fost transmis de Vlad Ionescu, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, într-un interviu acordat TVR Info.
Oficialul prezidențial a explicat că relația dintre București și Beijing are o bază economică, culturală și educațională solidă și că România este interesată să identifice noi oportunități de cooperare.
În același timp, administrația prezidențială consideră că accesul investițiilor chineze în anumite sectoare trebuie analizat prin prisma riscurilor strategice.
Agricultură și comerț, printre domeniile deschise cooperării
Un exemplu recent de cooperare este domeniul agroalimentar. România și China au convenit asupra unui cadru de colaborare care vizează securitatea alimentară, investițiile în agricultură, procesarea produselor agroalimentare, cercetarea și inovarea, precum și facilitarea accesului produselor românești pe piața chineză.
Bucureștiul vede astfel de proiecte drept oportunități pentru extinderea exporturilor și diversificarea relațiilor comerciale.
Poziția este apropiată de abordarea adoptată la nivelul Uniunii Europene, unde strategia față de Beijing este descrisă drept „de-risking, nu decoupling” – reducerea dependențelor și a vulnerabilităților strategice, fără renunțarea la relațiile comerciale cu China.
Unde apar limitele
Potrivit lui Vlad Ionescu, Bucureștiul este mai rezervat atunci când cooperarea privește infrastructura critică, telecomunicațiile și energia nucleară.
Un alt domeniu sensibil este reprezentat de lanțurile de aprovizionare. Experiența pandemiei de COVID-19 a demonstrat, în opinia oficialului, riscurile care pot apărea atunci când o economie devine prea dependentă de un singur furnizor extern.
Această preocupare este prezentă și la nivel european. Comisia Europeană urmărește reducerea dependențelor strategice și diversificarea furnizorilor, iar noile reguli europene privind verificarea investițiilor străine acordă o atenție sporită sectoarelor sensibile, inclusiv energiei, transporturilor, tehnologiilor critice și materiilor prime strategice.
Telecomunicațiile și energia nucleară, dosare sensibile
Telecomunicațiile reprezintă unul dintre cele mai sensibile domenii în relația României cu China. Bucureștiul a introdus încă din 2021 reguli speciale pentru autorizarea producătorilor de tehnologii și echipamente destinate rețelelor 5G, procesul ținând cont inclusiv de riscurile la adresa securității naționale.
Și energia nucleară a devenit un exemplu al schimbării de orientare a României.
În trecut, Bucureștiul a negociat cu compania chineză China General Nuclear Power Corporation participarea la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Ulterior, negocierile au fost abandonate, iar România s-a orientat către parteneriate occidentale pentru dezvoltarea programului nuclear civil.
China și Rusia, un factor de calcul pentru București
Poziția României este influențată și de relația tot mai strânsă dintre Beijing și Moscova.
Vlad Ionescu a invocat diferențele de viziune dintre România și China în ceea ce privește democrația, statul de drept, guvernanța și ordinea internațională. În același timp, oficialul a făcut referire la evaluările NATO privind sprijinul Chinei pentru Rusia.
NATO consideră China un „facilitator decisiv” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, invocând sprijinul acordat bazei industriale de apărare ruse și transferurile de produse și materiale cu dublă utilizare.
În iulie 2026, Uniunea Europeană a inclus, de asemenea, mai multe entități din China în cel mai recent pachet de sancțiuni privind sprijinirea sau ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.
Bucureștiul caută echilibrul
În aceste condiții, România pare să urmărească o formulă de echilibru: păstrarea relațiilor comerciale și identificarea unor domenii în care cooperarea cu China poate aduce beneficii economice, concomitent cu protejarea sectoarelor considerate esențiale pentru securitatea națională.
Mesajul transmis de Administrația Prezidențială este că relația cu Beijingul poate evolua, dar nu în orice condiții.
Pentru București, China rămâne un partener economic important, însă cooperarea va fi tot mai mult filtrată prin criterii de securitate, reziliență economică și compatibilitate cu politica României în cadrul Uniunii Europene și NATO.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
