Rezultate PISA 2025: România rămâne sub media OECD
Rezultatele PISA 2025 readuc în prim-plan problemele structurale ale sistemului educațional românesc. Datele publicate de OECD arată că elevii din România se află sub media organizației la matematică, lectură și științe, iar o proporție importantă nu ajunge la nivelul minim de competență.
Fostul ministru al Educației, Daniel David, consideră că rezultatele confirmă avertismentele sale privind amploarea analfabetismului funcțional și susține că fenomenul trebuie privit și prin prisma impactului asupra societății și securității naționale. Această caracterizare aparține lui Daniel David și este susținută de pozițiile formulate de Ministerul Educației în perioada mandatului său.
România, sub media OECD la toate cele trei discipline
Potrivit datelor oficiale OECD, România a obținut în 2025 rezultate sub media organizației la matematică, lectură și științe.
La matematică, doar 48% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul 2 de competență, ceea ce înseamnă că 52% au rămas sub pragul minim. Media OECD pentru atingerea acestui nivel este de 65%.
În cazul lecturii, 52% dintre elevii români au ajuns la nivelul 2 sau mai sus, față de 69% în medie în țările OECD. La științe, proporția este de 54%, comparativ cu 74% la nivelul OECD.
Rezultatele arată și o pondere redusă a elevilor cu performanțe de top. În România, 4% dintre elevi au atins nivelurile 5 sau 6 la matematică, 1% au ajuns la nivelul 5 sau peste la lectură, iar la științe proporția este de 2%.
Lectura și matematica rămân principalele puncte vulnerabile
OECD arată că rezultatele României din 2025 sunt comparabile cu cele din 2022 la matematică și științe, în timp ce la lectură performanța a fost mai slabă. Pe termen mai lung, însă, proporția elevilor cu rezultate sub nivelul 2 a crescut față de 2015 în toate cele trei domenii.
La nivel internațional, nici situația generală a OECD nu este una favorabilă. Organizația anunță că performanțele medii la matematică și lectură au ajuns în 2025 la cele mai scăzute niveluri înregistrate până acum în cadrul evaluării PISA.
Daniel David: problema depășește școala
Daniel David susține că rezultatele trebuie interpretate dincolo de clasamentele internaționale și de comparația dintre țări.
În viziunea sa, analfabetismul funcțional reprezintă incapacitatea de a utiliza în mod adecvat competențele dobândite în situații relevante din viața de zi cu zi. Fostul ministru consideră că o populație cu un nivel scăzut de astfel de competențe este mai vulnerabilă la manipulare, teorii conspiraționiste și dificultăți de integrare pe piața muncii.
Ministerul Educației a inclus anterior combaterea analfabetismului funcțional printre prioritățile de reformă, inclusiv prin programe de educație remedială și măsuri destinate consolidării competențelor de bază.
Finanțarea, singură, nu rezolvă problema
Una dintre concluziile promovate de Daniel David este că suplimentarea resurselor nu garantează automat creșterea performanțelor elevilor.
În opinia fostului ministru, banii trebuie însoțiți de schimbări în modul în care este organizată educația, de reformarea curriculumului și de intervenții concentrate asupra elevilor care au cele mai mari dificultăți.
Ministerul Educației a anunțat deja proiecte dedicate alfabetizării funcționale. Unul dintre acestea vizează cel puțin 15.000 de elevi din 176 de școli și 37.500 de cadre didactice, cu o valoare eligibilă de peste 207 milioane de lei.
Diferențele sociale rămân o problemă majoră
Rezultatele PISA evidențiază și influența mediului socioeconomic asupra performanței școlare. OECD arată că elevii avantajați din punct de vedere socioeconomic obțin, în medie, rezultate mai bune decât cei proveniți din medii dezavantajate. La nivelul OECD, diferența la științe este de 85 de puncte.
Pentru România, datele PISA indică faptul că decalajele socioeconomic sunt importante, ceea ce sugerează că școala nu reușește încă să compenseze suficient diferențele de pornire dintre elevi.
Reforma curriculară, una dintre direcțiile propuse
În perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Educației, Daniel David a susținut schimbarea programele școlare și introducerea unor metode care să pună mai mult accent pe competențe și aplicarea cunoștințelor.
Ministerul a anunțat că noile programe pentru liceu urmează să fie aplicate începând cu clasa a IX-a din anul școlar 2026-2027, reforma fiind prezentată drept una dintre soluțiile pentru reducerea analfabetismului funcțional.
PISA 2025, un semnal de alarmă pentru sistem
Evaluarea internațională nu oferă, singură, o explicație completă pentru performanțele elevilor, însă rezultatele indică existența unor probleme persistente.
Pentru România, miza este depășirea nivelului minim de competență pentru cât mai mulți elevi și reducerea diferențelor dintre categoriile sociale. OECD subliniază, la rândul său, că sistemele educaționale care reușesc să inverseze declinul pun accent pe profesori, sprijin țintit pentru elevii și școlile vulnerabile și pe concentrarea eforturilor asupra unui număr mai redus de priorități educaționale.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
