Bătălia pentru bugetul UE care poate conta pentru România mai mult decât numele viitorului premier

România intră într-una dintre cele mai importante negocieri europene ale următorilor ani: viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Bucureștiul vrea un buget european ambițios și alocări consistente pentru coeziune, agricultură și competitivitate, în timp ce Germania și alte state contributoare nete cer reducerea drastică a propunerii de aproape 2.000 de miliarde de euro a Comisiei Europene.

Miza negocierilor depășește cu mult disputa privind dimensiunea viitorului buget. În joc sunt banii pentru infrastructură, dezvoltare regională și agricultură, dar și modul în care Uniunea va finanța apărarea, competitivitatea, securitatea și sprijinul pentru Ucraina în următorii șapte ani.

Președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat, după întâlnirea de la București cu președintele Nicușor Dan, că lunile următoare vor fi decisive și că liderii europeni trebuie să ajungă la un acord până la sfârșitul anului 2026.

România vrea să apere coeziunea și agricultura

Propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual 2028-2034 se ridică la aproape 2.000 de miliarde de euro în prețuri curente. Este un buget reorganizat în jurul unor priorități precum competitivitatea, cercetarea, securitatea și apărarea, dar care păstrează agricultura și politica de coeziune printre principalele domenii de finanțare.

Pentru România, miza este majoră. Fondurile de coeziune finanțează o parte importantă a investițiilor în infrastructură și dezvoltare regională, în timp ce Politica Agricolă Comună rămâne una dintre principalele surse de finanțare pentru fermierii români.

Bucureștiul susține că noile priorități europene nu trebuie finanțate prin reducerea drastică a banilor destinați regiunilor mai puțin dezvoltate.

„Ne dorim sume consistente”, a transmis Nicușor Dan în contextul negocierilor, pledând inclusiv pentru accesul companiilor din statele mai puțin dezvoltate la noile instrumente europene destinate competitivității.

România face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, alături de alte state care pledează pentru menținerea unui rol important al politicii de coeziune în viitorul buget european.

Germania cere o reducere de 400 de miliarde de euro

De cealaltă parte se află Germania, Olanda, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda, state care cer o disciplină bugetară mult mai strictă.

Berlinul a cerut ca propunerea Comisiei să fie redusă cu aproximativ 400 de miliarde de euro, argumentând că actuala formă a bugetului este prea costisitoare. Potrivit poziției germane relatate de Euractiv, un acord asupra propunerii în forma actuală nu este considerat posibil.

Cele șase state au transmis recent că viitorul buget trebuie redus cu „câteva sute de miliarde de euro”, chiar dacă Uniunea are nevoie de mai multe fonduri pentru noile sale priorități strategice.

Disputa este, astfel, una fundamentală: România și alte state beneficiare vor să protejeze banii pentru coeziune și agricultură, în timp ce statele contributoare nete vor un buget mai mic și o concentrare mai puternică a banilor pe priorități precum apărarea, competitivitatea și securitatea.

De unde ar putea veni banii pentru noile priorități

Dimensiunea bugetului este doar jumătate din problemă. UE trebuie să decidă și cum își finanțează viitorul buget.

Comisia Europeană a propus cinci noi resurse proprii. Acestea ar trebui să reducă presiunea asupra contribuțiilor naționale și să contribuie inclusiv la rambursarea împrumuturilor contractate prin NextGenerationEU.

Cele cinci propuneri sunt:

• o resursă bazată pe Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM);
• o contribuție calculată în funcție de deșeurile electrice și electronice necolectate;
• o parte din veniturile generate de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii – ETS;
• o resursă bazată pe accizele pentru tutun;
• o contribuție de la companiile mari care operează în UE, denumită CORE.

Comisia estimează că cele cinci mecanisme ar putea genera împreună zeci de miliarde de euro anual, iar întregul pachet de noi resurse proprii și alte ajustări ar urma să aducă aproximativ 58,5 miliarde de euro pe an, în prețurile din 2025.

Carbonul și e-deșeurile, cele mai promițătoare variante

Dintre cele cinci propuneri, mecanismul legat de carbon și cel bazat pe e-deșeuri par să aibă cele mai mari șanse să intre în compromisul final.

Prin CBAM, Comisia propune ca o parte din veniturile obținute din mecanismul european de ajustare a carbonului la frontieră să ajungă direct la bugetul UE. Estimarea Bruxelles-ului este de aproximativ 1,4 miliarde de euro pe an.

Mult mai important ca valoare este mecanismul pentru deșeurile electronice necolectate. Comisia estimează venituri medii de aproximativ 15 miliarde de euro anual. Contribuția ar fi calculată pe baza cantității de e-deșeuri care nu sunt colectate în statele membre.

Tocmai dimensiunea veniturilor face ca această resursă să fie importantă pentru viitorul buget.

ETS: miliarde de euro, dar și o dispută între state

Comisia propune, de asemenea, ca o parte din veniturile sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii să fie direcționată către bugetul UE.

Estimarea este de aproximativ 9,6 miliarde de euro anual. Propunerea este însă mai controversată decât cele privind CBAM și e-deșeurile, întrucât statele membre folosesc deja aceste venituri pentru propriile politici climatice și energetice.

Tutunul și taxa pentru companiile mari întâmpină rezistență

O altă propunere este resursa bazată pe accizele pentru tutun. Bruxelles-ul estimează că aceasta ar putea aduce aproximativ 11,2 miliarde de euro anual.

Mai dificilă este însă propunerea CORE – Corporate Resource for Europe.

Aceasta ar presupune o contribuție anuală din partea companiilor care operează și vând pe piața europeană și care au o cifră de afaceri netă de cel puțin 100 de milioane de euro. IMM-urile ar fi exceptate.

Comisia estimează venituri de aproximativ 6,8 miliarde de euro pe an. Propunerea întâmpină însă o opoziție puternică în rândul statelor membre.

Costa: acordul trebuie încheiat până la sfârșitul lui 2026

Negocierile au intrat într-o etapă decisivă. În urma întâlnirii cu Nicușor Dan de la București, António Costa a spus că lunile următoare vor fi „cruciale” și că UE trebuie să ajungă la un acord privind bugetul până la sfârșitul anului.

Președintele Consiliului European susține că viitorul buget trebuie să finanțeze simultan apărarea și securitatea, competitivitatea și inovarea, dar și să păstreze sprijinul pentru agricultură și politica de coeziune. În același timp, contribuțiile naționale trebuie menținute în limite considerate rezonabile.

Consiliul UE arată că un acord în 2026 este necesar pentru ca legislația aferentă să poată fi adoptată în 2027 și finanțarea pentru noua perioadă bugetară să înceapă fără întrerupere din ianuarie 2028.

De ce negocierile sunt atât de importante pentru România

Numele viitorului premier al României poate schimba direcția politicii interne, însă cadrul financiar european pentru 2028-2034 va produce efecte pe o perioadă de șapte ani.

Pentru București, rezultatul negocierilor va determina cât spațiu financiar va exista pentru reducerea decalajelor regionale, cât de bine va fi finanțată agricultura și cât de mult vor putea beneficia firmele românești de noile programe europene pentru competitivitate.

În același timp, România trebuie să se adapteze unei schimbări majore în arhitectura bugetului european. Consiliul propune ca, începând din 2028, politica de coeziune, agricultura, pescuitul, migrația și securitatea să fie integrate în planuri naționale și regionale de parteneriat, cu finanțarea legată mai puternic de reforme, jaloane și rezultate.

Adevărata negociere de la Bruxelles este, prin urmare, despre două lucruri în același timp: câți bani va avea Uniunea și cine va plăti pentru ei. Pentru România, răspunsul va conta direct în investițiile și finanțările europene disponibile până în 2034.

Sursa: Comisia Europeană

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114