Legea care poate debloca hidrocentralele vechi din ariile protejate a fost promulgată
Președintele Nicușor Dan a promulgat miercuri, 9 septembrie, legea care creează un cadru special pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007 și care au ajuns ulterior în interiorul unor arii naturale protejate.
Actul normativ permite, în anumite condiții, modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru ca suprafețele ocupate de asemenea investiții să fie scoase din perimetrul protejat. Măsura se aplică proiectelor pentru care, la data de 29 iunie 2007, existau aprobări prin hotărâri ale Guvernului sau decrete de stat, iar lucrările erau deja în execuție sau fuseseră începute anterior acestei date.
Modificarea ariilor protejate, posibilă în termen de 60 de zile
Potrivit noii legi, autoritatea centrală responsabilă de mediu poate modifica limitele unei arii naturale protejate la solicitarea beneficiarului investiției. Procedura trebuie realizată în cel mult 60 de zile de la depunerea solicitării.
Noua delimitare trebuie să permită menținerea în afara ariei protejate a amenajării hidroenergetice, a infrastructurii de acces și a instalațiilor aferente transportului și distribuției energiei electrice.
Prevederea are un caracter limitat: nu orice proiect hidroenergetic poate beneficia automat de această derogare, ci doar investițiile care îndeplinesc criteriile stabilite expres de lege.
Legea modifică și regulile privind evaluarea impactului asupra mediului
Actul normativ aduce modificări și Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Sunt prevăzute excepții pentru anumite proiecte sau componente de proiecte care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori intervenția în situații de urgență. Sunt vizate și proiectele desemnate prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării ca având legătură cu aceste obiective.
De asemenea, legea introduce prevederi pentru capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate, atunci când sunt realizate lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.
CCR a declarat legea constituțională
Parcursul legislativ al actului normativ a fost unul îndelungat și controversat.
În iunie 2026, Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan și a constatat că legea este constituțională în raport cu criticile analizate.
Prin Decizia nr. 735 din 24 iunie 2026, CCR a respins obiecția cu majoritate de voturi. Decizia este definitivă și general obligatorie și a fost publicată în Monitorul Oficial la 3 august 2026.
A existat însă și o opinie separată. Unul dintre judecătorii CCR a susținut că legea trebuia declarată neconstituțională, invocând, între altele, probleme legate de principiul bicameralismului și de protecția constituțională a mediului.
Nicușor Dan a cerut reexaminarea legii
După decizia CCR, președintele a solicitat Parlamentului reexaminarea actului normativ.
În cererea transmisă Parlamentului, șeful statului a atras atenția că aprobarea istorică a unor investiții nu demonstrează automat că acestea mai sunt fezabile tehnic, utile din punct de vedere energetic sau sustenabile economic după aproape două decenii.
Președinția a cerut, de asemenea, verificarea situației juridice actuale a proiectelor, a stadiului lucrărilor, a costurilor și a duratei necesare pentru finalizare, precum și a raportului dintre beneficiile energetice și impactul asupra mediului.
Parlamentul a respins însă solicitarea de reexaminare și a retrimis legea președintelui pentru promulgare.
Șapte proiecte, asociate cu noul cadru legislativ
În dezbaterile publice privind actul normativ au fost menționate șapte proiecte hidroenergetice care ar putea beneficia de noile prevederi: Livezeni-Bumbești, Răstolița, Cornetu-Avrig, Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cerna-Belareca.
Unele dintre aceste investiții au făcut obiectul unor litigii în instanță.
La Răstolița, organizații de mediu au contestat în instanță documentațiile și măsurile administrative legate de proiect. În cazul Livezeni-Bumbești, acordul de mediu a fost, de asemenea, contestat, iar activitățile proiectului au fost afectate de litigiile existente.
Prin urmare, promulgarea legii nu înseamnă că lucrările la toate aceste proiecte vor fi reluate automat. Beneficiarii trebuie să îndeplinească cerințele legale, iar celelalte proceduri și obligații de mediu aplicabile rămân relevante, în funcție de situația fiecărui proiect.
Daniel Zamfir: „O mare victorie în lupta cu sabotorii României”
Senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii proiectului legislativ, a salutat promulgarea legii și a calificat momentul drept o victorie în disputa privind investițiile hidroenergetice.
„O mare victorie în lupta cu sabotorii României”, a transmis Zamfir.
Senatorul susține că legea va permite reluarea unor proiecte începute cu mulți ani în urmă și blocate ulterior de includerea terenurilor în regimul ariilor protejate.
„România trebuie să termine aceste hidrocentrale în care a investit peste un miliard de euro”, a afirmat Daniel Zamfir, argumentând că dezvoltarea producției interne de energie este esențială pentru independența energetică a țării.
Afirmațiile senatorului privind rolul organizațiilor de mediu reprezintă poziția politică a acestuia. În cazurile în care proiectele au fost suspendate, măsurile au fost dispuse de instanțe în urma unor acțiuni introduse în justiție.
Noua lege deschide astfel posibilitatea continuării unor investiții hidroenergetice istorice, însă aplicarea concretă va depinde de îndeplinirea criteriilor prevăzute de actul normativ și de respectarea celorlalte obligații juridice și de mediu aplicabile.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
