Germania intensifică verificările privind fraudele la ajutoarele sociale. Ce indicii urmăresc Jobcenter-ele
Autoritățile germane își intensifică eforturile pentru identificarea fraudelor organizate în sistemul de prestații sociale. O investigație realizată de FOCUS online arată că, începând din 2022, Jobcenter-ele au identificat la nivel național peste 1.500 de cazuri de presupus abuz organizat în care au fost implicați cetățeni ai Uniunii Europene.
Potrivit publicației germane, printre persoanele vizate în aceste investigații se află și cetățeni proveniți din România și Bulgaria. Este important însă că aceste informații se referă la cazuri suspectate sau depistate de autorități și nu înseamnă că românii sau bulgarii, în ansamblu, sunt considerați suspecți de fraudă. Agenția Federală pentru Muncă precizează explicit că cetățenii UE nu sunt supuși unei suspiciuni generale și că majoritatea beneficiarilor au drept legitim la prestații.
Un ghid intern de 30 de pagini
În centrul investigației se află un document al Agenției Federale pentru Muncă, transmis Jobcenter-elor din Germania ca instrument de lucru. Ghidul, actualizat în ianuarie 2022 și destinat utilizării interne, are aproximativ 30 de pagini și descrie metode prin care funcționarii pot identifica eventuale forme organizate de fraudă.
Documentul arată că autoritățile analizează datele referitoare la beneficiari și plăți și le corelează cu alte informații. Prin această metodă pot fi observate legături repetate între diferite dosare, precum aceleași adrese, angajatori, numere de telefon sau conturi.
Ce tipuri de fraude sunt descrise
Potrivit ghidului, una dintre metode constă în crearea aparenței unei activități profesionale care, în realitate, nu corespunde situației de fapt. De exemplu, o persoană poate declara un anumit loc de muncă sau un număr redus de ore, în timp ce activitatea și veniturile reale ar fi diferite.
Un alt scenariu vizează persoane care declară că locuiesc în Germania, deși își petrec cea mai mare parte a timpului în țara de origine și revin doar atunci când sunt convocate de autorități.
Ghidul menționează și situații legate de locuințe. Printre exemple se află spații degradate închiriate la prețuri foarte mari sau solicitarea unor ajutoare pentru mobilarea unor locuințe care nu sunt efectiv ocupate.
România și Bulgaria au fost menționate într-o versiune mai veche
FOCUS online relatează că o versiune anterioară a documentului făcea referire explicită la cetățeni români și bulgari. Mențiunile au fost ulterior eliminate, după critici venite din partea organizațiilor care au considerat că formularea poate favoriza discriminarea.
În forma actuală, Agenția Federală pentru Muncă subliniază că verificările trebuie să vizeze situațiile concrete și nu o anumită naționalitate.
Ce îi poate determina pe funcționari să facă verificări suplimentare
Lista de indicii prezentată în ghid include mai multe elemente care, privite împreună, pot determina autoritățile să analizeze mai atent un dosar.
Printre acestea se numără folosirea acelorași consultanți fiscali sau notari de către mai mulți beneficiari, transferuri către același cont bancar, lipsa cardului bancar al titularului ori existența unor legături între angajator și proprietarul locuinței.
În cazul persoanelor care declară că desfășoară activități independente, lipsa echipamentelor necesare pentru meseria menționată poate constitui, de asemenea, un motiv pentru verificări suplimentare.
Verificările pot ajunge până la domiciliul beneficiarului
Atunci când există suspiciuni privind un loc de muncă fictiv sau o activitate independentă nereală, ghidul recomandă discuții directe cu solicitantul. Funcționarii pot cere informații despre activitatea desfășurată, clienți, colegi, echipamente, transport sau modul în care sunt obținute comenzile.
Verificările nu se opresc neapărat după acordarea prestației. În anumite situații, autoritățile pot monitoriza dosarul și pot efectua verificări la domiciliu pentru a stabili dacă persoana locuiește efectiv la adresa declarată.
Pentru cazurile în care există suspiciuni de fraudă organizată, Jobcenter-ele pot colabora cu poliția, procurorii, autoritățile vamale, administrația fiscală și serviciile pentru străini.
Investigația FOCUS online indică astfel o strategie bazată pe analiza datelor și verificarea unor tipare comune între dosare. În același timp, autoritățile germane subliniază că măsurile urmăresc identificarea cazurilor concrete de abuz, nu tratarea tuturor cetățenilor UE ca potențiali infractori.
Surse active: FOCUS online · Digi24 · Jurnalul Național
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
