Washingtonul pregătește sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale
Administrația Donald Trump pregătește un nou pachet de sancțiuni care ar urma să vizeze direct Curtea Penală Internațională (CPI), nu doar judecători și procurori ai instituției. Potrivit unor surse citate de Reuters, măsurile sunt pregătite pentru anunț și ar putea restricționa accesul Curții la fonduri, servicii și alte operațiuni derulate prin sistemul economic american.
Planul reprezintă o extindere a campaniei administrației Trump împotriva instanței de la Haga. Până acum, Washingtonul a impus sancțiuni unor persoane asociate CPI. De această dată, ținta ar putea fi însăși instituția.
Două persoane familiarizate cu pregătirile administrației americane au declarat pentru Reuters că sancțiunile împotriva Curții sunt pregătite, însă momentul exact al anunțului nu fusese stabilit. Informația a fost relatată și de The Wall Street Journal, care a indicat că decizia ar putea fi anunțată în perioada Adunării Generale a ONU de la New York.
Ce ar putea însemna sancționarea CPI
În cazul în care măsurile vor fi adoptate, cetățenilor și companiilor americane li s-ar putea interzice să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii Curții fără o autorizație specială din partea autorităților de la Washington.
Efectele nu s-ar limita însă neapărat la Statele Unite. Instituțiile financiare și companiile internaționale care desfășoară operațiuni cu entități aflate sub sancțiuni americane pot evita astfel de relații pentru a nu se expune la riscuri juridice și financiare.
În cazul CPI, asemenea restricții ar putea afecta accesul la servicii informatice, asigurări, contractarea unor investigatori și anumite operațiuni financiare ale instituției. Reuters relatează că oficialii Curții au avertizat anterior asupra unor asemenea consecințe.
SUA au sancționat deja judecători și oficiali ai Curții
Administrația Trump a extins în 2025 și 2026 măsurile împotriva unor persoane asociate CPI.
În august 2026, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva președintei Curții, judecătoarea Tomoko Akane, precum și împotriva unui alt oficial al instituției. Măsura a fost prezentată de Washington ca parte a efortului de a contracara ceea ce administrația consideră exercitarea nelegitimă a jurisdicției CPI asupra unor cetățeni americani și israelieni.
În aceeași perioadă, mai mulți judecători ai Curții au contestat în instanță legalitatea sancțiunilor americane.
Noua măsură ar fi diferită prin amploare: în loc să vizeze persoane individuale, sancțiunile ar putea fi aplicate instituției în ansamblu.
Mandatele pentru Netanyahu și Gallant, în centrul conflictului
Una dintre principalele surse ale disputei dintre Washington și CPI este dosarul privind situația din Gaza.
În noiembrie 2024, Curtea a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant, în legătură cu acuzații privind crime de război și crime împotriva umanității. Israelul respinge acuzațiile și contestă jurisdicția Curții.
Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma și au contestat în mod constant posibilitatea CPI de a exercita jurisdicție asupra cetățenilor americani. Washingtonul a adoptat o poziție similară în ceea ce privește jurisdicția Curții asupra unor cetățeni israelieni.
Administrația Trump urmărește, potrivit Reuters, inclusiv renunțarea de către CPI la demersurile pe care Washingtonul le consideră nelegitime împotriva oficialilor israelieni și a cetățenilor americani.
Conflictul dintre Trump și CPI are o istorie mai lungă
Confruntarea dintre administrația Trump și Curtea Penală Internațională nu a început în actualul mandat.
În primul mandat prezidențial al lui Trump, Statele Unite au impus sancțiuni procurorului CPI și unui alt oficial, în contextul anchetei privind presupuse crime comise în Afganistan.
Administrația Joe Biden a ridicat ulterior sancțiunile, în 2021, dar Washingtonul și-a menținut opoziția față de jurisdicția CPI asupra cetățenilor americani.
După revenirea lui Trump la Casa Albă, politica de sancțiuni a fost reluată. În februarie 2025, președintele american a semnat un ordin executiv care a creat cadrul pentru aplicarea unor sancțiuni împotriva oficialilor CPI implicați în anumite investigații.
În iulie 2026, secretarul de stat Marco Rubio a lansat și o campanie diplomatică prin care Washingtonul le-a cerut altor state să se distanțeze de Curte.
CPI: instanța internațională pentru cele mai grave crime
Curtea Penală Internațională funcționează la Haga din 2002, după intrarea în vigoare a Statutului de la Roma.
Instituția judecă persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și, în anumite condiții, crima de agresiune.
CPI funcționează pe principiul complementarității: intervine, în linii generale, atunci când sistemele judiciare naționale competente nu desfășoară în mod real procedurile necesare.
Statele Unite nu sunt membre ale Curții și nu au ratificat Statutul de la Roma.
O nouă etapă în disputa Washington–Haga
Dacă administrația Trump va adopta sancțiuni împotriva CPI ca instituție, măsura ar marca o nouă etapă în conflictul dintre Washington și instanța internațională.
În timp ce administrația americană susține că protejează suveranitatea SUA și a aliaților săi față de o jurisdicție pe care nu o recunoaște, conducerea și susținătorii CPI afirmă că presiunile asupra Curții pot afecta independența instituției și capacitatea acesteia de a desfășura anchete.
Deocamdată, potrivit Reuters, sancțiunile sunt pregătite, dar data și forma exactă a anunțului nu au fost confirmate oficial.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
