Brățara electronică pentru agresori ar putea deveni regulă. Ce schimbări sunt propuse pentru protejarea victimelor

Un proiect de lege depus la Parlament propune schimbări importante în modul în care sunt aplicate ordinele de protecție în cazurile de violență domestică. Inițiativa, semnată de peste 90 de parlamentari de la PNL, PSD, USR și UDMR, urmărește ca monitorizarea electronică a agresorului să fie aplicată, în anumite condiții, ca măsură implicită atunci când acesta este obligat să păstreze distanța față de victimă.

Potrivit Jurnalul, proiectul modifică regulile prevăzute de legislația privind prevenirea și combaterea violenței domestice și ordinele de protecție. Inițiatorii susțin că actualul sistem pune o parte importantă a responsabilității asupra victimei, care trebuie să își exprime acordul pentru monitorizarea electronică într-un moment în care se poate afla într-o stare de teamă sau vulnerabilitate.

Monitorizarea electronică ar putea deveni măsura implicită

În prezent, monitorizarea electronică este utilizată atunci când sunt îndeplinite condițiile legale și există acordul necesar din partea victimei. Proiectul propune trecerea de la mecanismul „opt-in” la unul de tip „opt-out”.

Astfel, atunci când agresorului îi este impusă obligația de a păstra o anumită distanță față de victimă, monitorizarea electronică ar urma să fie aplicată în mod implicit, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de lege.

Victima nu ar pierde însă dreptul de a refuza această măsură. Potrivit propunerii, refuzul ar trebui exprimat în mod explicit și în scris.

Polițistul sau judecătorul ar avea, de asemenea, obligația de a explica victimei avantajele monitorizării electronice într-un limbaj accesibil și de a consemna poziția acesteia în documentele aferente ordinului de protecție.

Peste 5.000 de încălcări ale ordinelor de protecție în șapte luni

Datele prezentate de inițiatorii proiectului indică amploarea fenomenului. În primele șapte luni ale anului au fost raportate 87.784 de intervenții ale polițiștilor în contexte de violență domestică și 34.424 de infracțiuni asociate acestui fenomen.

În aceeași perioadă au fost emise 11.659 de ordine de protecție provizorii de către polițiști și 10.048 de ordine de protecție de către instanțele judecătorești.

Unul dintre principalele argumente ale inițiatorilor este numărul încălcărilor acestor măsuri. Datele citate în expunerea de motive indică 1.003 infracțiuni de încălcare a ordinelor de protecție provizorii și alte 4.074 de infracțiuni privind încălcarea ordinelor de protecție emise de instanțe, în primele șapte luni ale anului.

Inițiatorii susțin că monitorizarea electronică poate permite autorităților să fie alertate automat atunci când agresorul intră în zona în care nu are voie să ajungă.

Agresorul ar putea fi monitorizat chiar dacă victima refuză

O prevedere importantă a proiectului se referă la situația în care victima nu dorește să poarte dispozitivul asociat sistemului de monitorizare.

Potrivit propunerii legislative, refuzul victimei nu ar exclude automat posibilitatea supravegherii agresorului. În funcție de evaluarea situației, polițistul sau instanța ar putea dispune o altă modalitate tehnică de monitorizare, inclusiv montarea dispozitivului pe agresor și utilizarea unor dispozitive fixe la imobilele pe care acesta nu are voie să le apropie.

Prin această modificare, autorii urmăresc ca protecția să nu depindă exclusiv de capacitatea victimei de a lua o decizie într-un moment de criză.

Victima poate solicita ulterior monitorizarea

Proiectul prevede și posibilitatea ca persoana protejată să își schimbe decizia. Dacă a refuzat inițial monitorizarea electronică, victima ar putea solicita ulterior instanței să dispună purtarea dispozitivului de către agresor pe perioada în care ordinul de protecție este valabil.

Cererea ar urma să fie soluționată de instanța care a emis ordinul de protecție.

În anumite situații, victima ar putea solicita și dispozitivul-pereche prin intermediul căruia poate fi verificată respectarea măsurilor impuse agresorului.

Istoricul violenței, luat în calcul de instanță

Inițiativa legislativă propune și clarificări privind evaluarea pericolului. Instanța ar putea administra probe referitoare la alte acte de violență domestică atribuite agresorului, inclusiv fapte produse înainte sau după cele care au stat la baza solicitării ordinului de protecție.

De asemenea, istoricul violenței domestice ar urma să fie luat în considerare atunci când este evaluat riscul pentru viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea victimei.

Prevederi speciale pentru copiii victime ale abuzului

Proiectul introduce și reguli suplimentare pentru cazurile în care victimele sunt minori. Atunci când agresorul este unicul reprezentant legal al copilului sau când există un posibil conflict de interese, documentele necesare ar urma să fie întocmite în prezența unui reprezentant al serviciilor de asistență socială și protecția copilului.

Inițiatorii susțin că această modificare urmărește să ofere o protecție suplimentară copiilor aflați în situații de violență domestică.

Totodată, proiectul stabilește condiții mai stricte pentru încetarea monitorizării electronice în anumite situații. Printre acestea se numără posibilitatea unei evaluări privind riscul de recidivă realizate de un psiholog expert. Dacă o solicitare de încetare sau revocare a monitorizării este respinsă, o nouă cerere cu același obiect nu ar putea fi depusă mai devreme de șase luni.

Propunerea legislativă urmează să parcurgă procedura parlamentară, iar forma finală a prevederilor va depinde de dezbaterile și eventualele modificări adoptate în procesul legislativ.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114