AEP propune schimbarea regulilor pentru partidele politice
Autoritatea Electorală Permanentă propune modificarea procedurii prin care partidele politice sunt înregistrate în România. Potrivit președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, competența privind înregistrarea formațiunilor ar urma să fie transferată către Autoritatea Electorală Permanentă, în timp ce controlul judecătoresc ar fi menținut.
Propunerea face parte din proiectul de modificare a Legii partidelor politice elaborat de AEP. Documentul prevede schimbări privind înființarea, înregistrarea, organizarea, funcționarea, dizolvarea și radierea formațiunilor politice.
Înregistrarea partidelor, la AEP
Adrian Țuțuianu a declarat că reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii sunt de acord cu ideea ca procedura de înregistrare a partidelor să fie realizată de AEP.
Șeful Autorității a explicat că procedura propusă ar avea un caracter public și ar permite persoanelor interesate să intervină în cadrul procesului.
Potrivit variantei prezentate de Țuțuianu, cererea ar urma să fie analizată de complete constituite în cadrul AEP, iar soluționarea ar trebui să se facă într-un termen de 30 de zile. Decizia ar putea fi contestată la Curtea de Apel București.
Proiectul prevede astfel păstrarea unei căi de atac în instanță, chiar dacă prima etapă a procedurii ar fi transferată de la instanțele judecătorești la AEP.
Ideea transferării procedurii nu este nouă. În luna mai, Adrian Țuțuianu explica faptul că AEP analizează această variantă, argumentând că procedura actuală poate fi de durată și că este necesară și o modalitate mai eficientă de actualizare a datelor din registrul partidelor.
Dizolvarea partidelor ar rămâne în zona instanțelor
În ceea ce privește dizolvarea unui partid politic, Țuțuianu a precizat că dorește menținerea competenței instanțelor.
Potrivit acestuia, AEP ar putea primi însă dreptul de a sesiza instanța competentă atunci când constată o situație care ar putea conduce la dizolvarea unei formațiuni.
Astfel, Autoritatea Electorală Permanentă nu ar urma să decidă direct dizolvarea partidului, ci ar putea declanșa procedura prin sesizarea instanței.
AEP a precizat anterior, în cadrul proiectului de lege aflat în transparență decizională, că procedurile privind dizolvarea și radierea trebuie clarificate, cu menținerea controlului instanțelor.
Reguli noi pentru partidele cu denumiri asemănătoare
O altă problemă vizată de reforma legislativă este cea a formațiunilor cu denumiri sau semne electorale asemănătoare.
Adrian Țuțuianu a arătat că astfel de situații pot genera confuzie și a propus introducerea unor criterii mai clare privind identitatea partidelor.
Una dintre condițiile avute în vedere este ca denumirea și semnul electoral să fie suficient de distincte față de cele ale altor formațiuni, astfel încât alegătorii să nu fie puși în situația de a confunda partidele între ele.
AEP a discutat această problemă încă din primăvara acestui an, când Țuțuianu a indicat necesitatea unui mecanism de verificare și rezervare a denumirilor, similar unor proceduri existente pentru asociații, fundații sau societăți.
Proiectul se află în proces de consultare
Proiectul de lege privind partidele politice a fost pus în transparență decizională de AEP în luna august. Documentul propune o reglementare mai amplă a întregului „ciclu de viață” al unui partid, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere.
AEP a organizat consultări atât cu partidele parlamentare, cât și cu formațiunile neparlamentare. În cadrul întâlnirilor au fost discutate regulile privind înființarea și funcționarea partidelor, evidența acestora, finanțarea și regimul sancțiunilor.
Autoritatea susține că modificările urmăresc să ofere un cadru mai clar și mai predictibil, păstrând în același timp controlul instanțelor asupra deciziilor care pot afecta statutul juridic al unui partid.
Ce ar putea însemna schimbarea
Dacă propunerile vor fi adoptate în forma discutată de AEP, procedura de înregistrare a partidelor ar trece printr-o etapă administrativ-jurisdicțională la Autoritatea Electorală Permanentă, urmată de posibilitatea contestării deciziei la Curtea de Apel București.
În schimb, pentru dizolvare, AEP ar avea rolul de a sesiza instanța, fără a prelua competența de a decide direct încetarea existenței juridice a unei formațiuni.
Deocamdată, acestea sunt propuneri legislative și nu reguli intrate în vigoare. Forma finală a proiectului poate suferi modificări în urma consultărilor și a procedurii legislative.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
