Arcul Solar, „Spânzurătoarea” din Baia Mare, stârnește controverse: de ce este contestată amplasarea pe Câmpia Tineretului

Arcul Solar, cunoscut de generații de băimăreni drept „Spânzurătoarea”, ar putea reveni în peisajul urban al municipiului Baia Mare. Propunerea privind reconstituirea lucrării realizate de sculptorul Ioan Marchiș este însă însoțită de o controversă legată de amplasament. Una dintre variantele discutate este Câmpia Tineretului, iar această posibilitate este contestată de Asociația „Protejăm Baia Mare”.

Primăria Baia Mare a anunțat în luna septembrie că lucrează la o soluție pentru readucerea Arcului Solar în spațiul public al municipiului. Lucrarea, realizată de sculptorul Ioan Marchiș, a fost timp de decenii unul dintre reperele vizuale ale zonei Buclei, actuala Piața Universității.

Arcul Solar a fost ridicat în 1984 și a fost realizat din lemn. În timp, băimărenii au ajuns să-i spună „Spânzurătoarea”, o denumire populară care s-a impus în memoria colectivă a orașului. Potrivit unui interviu acordat de Ioan Marchiș, artistul a conceput lucrarea ca pe o construcție inspirată din arta dulgherilor maramureșeni, cu patru intrări și o deschidere către cer.

Lucrarea a fost demontată în 2008, după ce lemnul s-a degradat și devenise un pericol pentru trecători. În 2009, presa relata că piesele monumentului se aflau depozitate la Muzeul de Etnografie, în așteptarea unei eventuale refaceri.

Câmpia Tineretului, locul care a intrat în istoria orașului

Discuția privind noul amplasament a adus în prim-plan Câmpia Tineretului, un spațiu cu o istorie aparte pentru Baia Mare.

Documentele istorice consemnează că zona era cunoscută în trecut sub denumirea de Klastrom rét, adică „Câmpul Mănăstirii” sau „Câmpul Claustrului”. În această zonă a funcționat, începând din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, o mănăstire și au existat mai multe capele. Fundațiile fostei mănăstiri au rămas vizibile mult timp după dispariția construcțiilor.

Denumirea de „Câmpul Claustrului” apare și în documente referitoare la Baia Mare din perioada interbelică. Un studiu publicat în Revista Arhivei Maramureșene menționează zona în contextul organizării orașului și a Parcului Regina Maria.

În timp, Câmpia a devenit și un loc important pentru artiștii care au lucrat la Baia Mare. Peisajul zonei, cu Dealul Florilor, Dealul Crucii și perspectiva asupra orașului, a oferit teme pentru pictorii asociați Școlii de Pictură Băimărene. Cercetări și materiale de istorie locală descriu Câmpia Claustrului drept unul dintre locurile preferate ale pictorilor.

Astăzi, Câmpul Tineretului are aproximativ șapte hectare și face parte din zona de loisir aflată în partea nordică a municipiului, în continuarea Parcului Municipal Regina Maria și în apropierea Muzeului Satului.

De ce este contestată amplasarea Arcului Solar

Nemulțumirea exprimată public de Asociația „Protejăm Baia Mare” nu vizează, în esență, revenirea Arcului Solar în oraș, ci alegerea Câmpiei Tineretului pentru amplasarea monumentului.

Reprezentanții asociației susțin că acest spațiu are o valoare istorică și peisagistică aparte și consideră că introducerea unei construcții monumentale într-o zonă deja modificată de-a lungul timpului ar putea afecta caracterul locului. Poziția lor a fost făcută publică la sfârșitul lunii septembrie, odată cu intensificarea discuțiilor privind noul amplasament.

În argumentația asociației se face referire la faptul că zona Câmpiei Tineretului a fost, de-a lungul timpului, ferită pe cât posibil de intervenții și construcții considerate incompatibile cu peisajul. În acest context, reprezentanții „Protejăm Baia Mare” apreciază că Arcul Solar nu ar trebui amplasat pe Câmpie sau în imediata sa apropiere.

Este, însă, important de precizat că aceasta reprezintă poziția asociației și a celor care susțin această perspectivă, nu o concluzie oficială privind valoarea urbanistică a proiectului.

Arcul Solar și memoria orașului

Există, pe de altă parte, și un argument important în favoarea revenirii lucrării în spațiul public: Arcul Solar face deja parte din memoria urbană a Băii Mari.

Pentru cei care au trăit în oraș în perioada în care monumentul se afla la Buclă, lucrarea este legată de o anumită imagine a municipiului. Chiar denumirea populară de „Spânzurătoarea” arată cât de puternic a intrat construcția în limbajul cotidian al băimărenilor.

Ioan Marchiș a explicat că lucrarea a fost gândită ca un omagiu adus dulgherilor maramureșeni și tradiției construcțiilor din lemn. Artistul a descris Arcul Solar drept o lucrare de dulgherie inspirată de simbolistica solară și de arhitectura tradițională a Maramureșului.

Prin urmare, discuția actuală nu este doar despre o sculptură care urmează să fie reconstruită. Este, în egală măsură, despre locul în care o lucrare de artă contemporană poate fi reintegrată într-un oraș care și-a schimbat radical imaginea în ultimele decenii.

Câmpia Tineretului, între patrimoniu și dezvoltare urbană

Problema este cu atât mai sensibilă cu cât zona Câmpului Tineretului se află deja într-un context de dezvoltare și amenajare urbană. Municipalitatea are în derulare proiecte importante pentru această zonă; în septembrie 2026 a fost semnat inclusiv contractul pentru proiectarea și execuția Complexului de agrement acvatic „Câmpul Tineretului”.

În acest context, alegerea locului pentru Arcul Solar ar trebui să țină cont atât de valoarea artistică a monumentului, cât și de relația acestuia cu peisajul, patrimoniul și proiectele existente în zonă.

De altfel, informațiile publice apărute în ultimele săptămâni arată că nu a fost stabilită definitiv o singură soluție pentru amplasament. Au fost vehiculate și alte variante, inclusiv zona Cinematografului Dacia, proximitatea Muzeului de Etnografie, anumite sensuri giratorii sau zona din apropierea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”.

„Spânzurătoarea” ar putea reveni la Baia Mare

Revenirea Arcului Solar reprezintă, în fond, o discuție despre memoria orașului și despre felul în care aceasta poate fi recuperată fără ca un nou element urban să afecteze alte valori existente.

Arcul Solar a dispărut fizic din peisajul Băii Mari după aproape un sfert de secol, însă imaginea lui a rămas în memoria multor locuitori. Acum, dacă proiectul de reconstrucție va merge mai departe, provocarea nu va fi doar refacerea unei opere semnate de Ioan Marchiș, ci și găsirea unui amplasament care să pună în valoare lucrarea fără să intre în conflict cu identitatea locului.

Pentru Câmpia Tineretului, miza este la fel de importantă: păstrarea caracterului unui spațiu care apare în documentele istorice ale orașului de sute de ani și care a avut, în timp, roluri religioase, peisagistice, culturale și recreative.

Înainte ca „Spânzurătoarea” să fie readusă în Baia Mare, rămâne, așadar, o întrebare esențială: unde poate fi amplasată astfel încât să aparțină din nou orașului, fără ca revenirea ei să însemne pierderea unei alte părți din identitatea acestuia?