Porțile de Fier 3, proiect de 2,6 miliarde de euro, încă în așteptarea acordului României
Serbia continuă pregătirile pentru construirea hidrocentralei reversibile Porțile de Fier 3 (Đerdap 3), un proiect energetic estimat la aproximativ 2,6 miliarde de euro și cu o capacitate proiectată care ar putea ajunge la 1.800 MW. Investiția este prezentată de autoritățile de la Belgrad drept un proiect strategic pentru stocarea energiei, însă construcția efectivă nu este încă o certitudine.
Potrivit unei investigații publicate de Forbes Serbia, citată de presa din regiune, proiectul se confruntă cu două probleme majore: finanțarea nu este încă închisă, iar discuțiile cu România privind implicațiile hidrocentralei nu au ajuns la un acord final.
Memorandumul semnat cu România nu reprezintă aprobarea construcției
România și Serbia au semnat, pe 16 iulie 2026, la București, un memorandum de înțelegere privind facilitarea schimbului de informații referitoare la proiectul Đerdap 3.
Documentul are ca obiectiv crearea unui cadru pentru schimbul de informații și date tehnice între cele două state. Premierul român Ilie Bolojan a precizat atunci că este necesară analizarea atât a beneficiilor potențiale ale proiectului, cât și a impactului acestuia asupra infrastructurii energetice existente.
Prin urmare, memorandumul nu trebuie confundat cu o autorizație de construire sau cu o aprobare definitivă a proiectului de către România.
Forbes Serbia susține că nu există, în acest moment, informații publice care să indice că Bucureștiul și-a dat acordul pentru construcția efectivă a hidrocentralei. Publicația relatează că autoritățile române nu au oferit un răspuns privind stadiul discuțiilor până la publicarea celei mai recente investigații.
De ce este important proiectul pentru România
Đerdap 3 este concepută ca o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj. În perioadele în care există energie disponibilă în sistem, instalația poate utiliza această energie pentru a pompa apa într-un rezervor superior. Atunci când cererea crește, apa este eliberată prin turbine pentru producerea de electricitate.
Sistemul este asemănător unei baterii de mari dimensiuni, energia fiind stocată sub forma apei aflate la o cotă superioară.
Proiectul este legat de sistemul hidroenergetic de pe Dunăre, unde România și Serbia exploatează în comun hidrocentralele Porțile de Fier I și II. Din acest motiv, efectele asupra regimului hidrologic, producției de energie și navigației sunt aspecte care trebuie analizate de ambele state.
La semnarea memorandumului, partea română a subliniat tocmai necesitatea evaluării impactului asupra infrastructurii existente și asupra intereselor ambelor țări.
Bechtel a ajuns singura companie calificată pentru etapa următoare
În paralel cu discuțiile cu România, Serbia a avansat procedurile pentru identificarea unui potențial constructor.
Potrivit informațiilor publicate în iulie, șase companii și-au exprimat interesul pentru participarea la proiect, iar un consorțiu condus de compania americană Bechtel a fost singurul care a îndeplinit criteriile pentru a trece în etapa următoare a procedurii.
Calificarea companiei nu înseamnă însă că a fost atribuit contractul final de construcție și nici că lucrările pot începe imediat. Procedura se află în continuare în faza de pregătire și negociere.
Serbia a atribuit și contractul pentru documentația tehnică
Pregătirile au avansat și în ceea ce privește documentația proiectului.
Ministerul sârb al Mineritului și Energiei a contractat realizarea unei părți din documentația tehnică și de planificare. Potrivit informațiilor publicate de Forbes Serbia, contractul are o valoare de 748,8 milioane de dinari, inclusiv TVA, iar consorțiul este condus de Institutul pentru Gospodărirea Apelor „Jaroslav Černi”.
Documentația include elemente precum studiul preliminar de fezabilitate, proiectul general și documentele de planificare necesare dezvoltării investiției.
Ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a declarat că documentația pentru proiect ar urma să fie finalizată cel târziu până la sfârșitul anului 2029.
Belgradul prezintă proiectul drept o viitoare „baterie” energetică
Autoritățile sârbe consideră Đerdap 3 una dintre investițiile importante pentru dezvoltarea sistemului energetic al țării.
Ministrul Dubravka Đedović Handanović a descris proiectul drept o posibilă „cea mai mare baterie” din Europa, datorită capacității sale de stocare a energiei și rolului pe care l-ar putea avea în integrarea surselor regenerabile.
Potrivit planurilor prezentate public, proiectul ar putea avea o capacitate instalată de până la aproximativ 1.800 MW, în timp ce unele documente de planificare energetică ale Serbiei indică un interval care poate ajunge până la 2.400 MW. Specificațiile finale urmează să fie stabilite prin documentația tehnică.
Costul estimat în documentele recente este de aproximativ 2,6 miliarde de euro, însă valoarea finală depinde de configurația care va fi aprobată.
Proiectul rămâne în faza de pregătire
În pofida pașilor făcuți de Serbia — identificarea unui potențial constructor, atribuirea contractului pentru documentație și semnarea memorandumului cu România — construcția propriu-zisă nu a început.
Forbes Serbia citează surse apropiate Guvernului de la Belgrad care susțin că finanțarea proiectului nu este încă definitivă și că negocierile cu România reprezintă în continuare un punct important pentru evoluția investiției. Aceste afirmații provin din surse citate de publicație și nu reprezintă o confirmare oficială a Guvernului sârb.
Pentru România, miza este legată în special de protejarea funcționării Porților de Fier I și II și de evaluarea impactului asupra Dunării și navigației.
Astfel, Porțile de Fier 3 este în prezent un proiect aflat în dezvoltare, nu o investiție cu lucrările garantate. Următoarele etape vor depinde de finalizarea documentației, stabilirea finanțării și rezultatul discuțiilor dintre România și Serbia privind efectele proiectului asupra sistemului hidroenergetic comun.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
