Noi acuzații pentru Laura Vicol în dosarul Nordis
Dosarul Nordis se extinde cu noi acuzații formulate de procurorii DIICOT împotriva fostei deputate Laura Vicol. Anchetatorii susțin că aceasta ar fi omis din declarațiile de avere venituri și alte beneficii în valoare de peste 15,6 milioane de lei și ar fi fost implicată într-un mecanism financiar pe care procurorii îl consideră relevant pentru infracțiunea de spălare a banilor. Vicol este, de asemenea, cercetată pentru presupusă complicitate la înșelăciune.
Extinderea urmăririi penale a fost dispusă la 30 septembrie 2026 de procurorii DIICOT – Structura Centrală. Potrivit informațiilor comunicate public, noile acuzații sunt fals în declarații în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată și complicitate la înșelăciune.
Procurorii: peste 15,6 milioane de lei nu ar fi fost trecuți în declarațiile de avere
Una dintre principalele acuzații privește declarațiile de avere depuse de Laura Vicol în perioada în care a fost parlamentar, între 2020 și 2025.
Potrivit DIICOT, procurorii au identificat venituri provenite din salarii, dividende și restituiri de împrumuturi care, în opinia anchetatorilor, nu ar fi fost menționate corespunzător în declarațiile de avere.
Valoarea totală indicată de procurori depășește 15,6 milioane de lei. Ancheta vizează, de asemenea, un împrumut de 910.000 de lei, alte împrumuturi și sume restituite, precum și cadouri, servicii sau alte avantaje despre care procurorii susțin că nu ar fi fost declarate.
DIICOT afirmă că aceste omisiuni ar fi avut ca scop ascunderea unor surse de venit și evitarea unor verificări de integritate. Acestea sunt însă susținerile organelor de urmărire penală, care urmează să fie verificate în cadrul procedurilor judiciare.
Împrumutul de 150.000 de euro și peste un milion de lei
O altă componentă a anchetei vizează un presupus împrumut pe care procurorii îl descriu drept „fictiv”.
Potrivit acuzațiilor prezentate de DIICOT, în documentele de avere ar fi fost menționat un împrumut inițial de 150.000 de euro și 1,774 milioane de lei, valoarea în lei fiind ulterior modificată la aproximativ 1,124 milioane de lei.
Anchetatorii susțin că, în baza acestui titlu, Laura Vicol ar fi primit ulterior 1,595 milioane de lei, transferurile fiind efectuate cu explicația „restituire împrumut”.
DIICOT consideră că operațiunile ar fi avut rolul de a ascunde adevărata natură și proveniență a banilor și susține că Vicol ar fi știut că fondurile proveneau dintr-o presupusă delapidare.
Această componentă a dosarului se regăsea și în actele judiciare din 2025, în care procurorii analizau transferuri către fosta deputată și modul în care acestea erau justificate.
O nouă acuzație: complicitate la înșelăciune
Cea de-a treia acuzație nouă se referă la presupusa implicare a Laurei Vicol în fapte de înșelăciune legate de tranzacții imobiliare.
Conform DIICOT, în perioada 2019-2025, Vicol ar fi sprijinit, cu intenție, trei dintre inculpații din dosar în săvârșirea unor fapte de înșelăciune.
Anchetatorii fac referire la promisiuni de vânzare și la un contract privind apartamente de vacanță din Mamaia și Sinaia. Potrivit procurorilor, unele dintre imobilele vizate fie nu ar fi fost construite, fie nu ar fi fost predate.
Într-unul dintre cazurile investigate, prejudiciul reclamat depășește 122.000 de euro.
Acuzația este semnificativă deoarece extinde rolul atribuit de procurori Laurei Vicol dincolo de presupusele operațiuni financiare și o plasează, potrivit anchetei, în legătură directă cu anumite acte reclamate de cumpărători.
Ancheta Nordis a fost extinsă și prin noi plângeri
Dosarul a continuat să se extindă și în 2026. În august, DIICOT a anunțat că a dispus extinderea urmăririi penale după depunerea a 50 de noi plângeri formulate de 109 persoane vătămate.
Potrivit AGERPRES, prejudiciul suplimentar reclamat în acea componentă depășea 42 de milioane de lei, 14 milioane de euro și 17.000 de dolari. Într-o altă cauză, o societate comercială a reclamat un prejudiciu de aproximativ 7 milioane de lei.
Ancheta Nordis vizează presupuse infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, spălarea banilor, evaziune fiscală și înșelăciune.
Ce urmează în cazul Laurei Vicol
Extinderea urmăririi penale nu reprezintă o condamnare și nu stabilește vinovăția persoanei cercetate. Procurorii trebuie să administreze în continuare probe, iar acuzațiile pot fi contestate de apărare în cadrul procedurilor prevăzute de lege.
Laura Vicol și celelalte persoane cercetate în dosarul Nordis beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Dosarul rămâne unul dintre cele mai ample cazuri penale privind tranzacții imobiliare și fluxuri financiare investigate de DIICOT în ultimii ani, iar extinderea din septembrie 2026 adaugă trei acuzații noi în ceea ce o privește pe fosta deputată.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
