România înregistrează un excedent migrator record în ultimii ani

România a trecut de la un bilanț migrator negativ la unul pozitiv, după ce numărul persoanelor care s-au stabilit în țară l-a depășit pe cel al celor care au plecat. Potrivit datelor prezentate pentru anul 2025, 307.592 de persoane au venit în România pentru cel puțin un an, în timp ce 205.343 au emigrat, rezultând un excedent migrator de 102.249 de persoane.

Schimbarea nu se explică doar prin revenirea românilor din străinătate. Un rol important îl are și creșterea numărului de cetățeni străini care vin să lucreze în România, în special din state din afara Uniunii Europene.

De unde vine creșterea numărului de locuitori

Statisticile privind migrația includ atât cetățenii români care se întorc în țară, cât și persoanele de alte naționalități care își stabilesc reședința în România pentru cel puțin 12 luni.

Datele Eurostat pentru 2024 arată că românii au reprezentat 64,5% dintre persoanele sosite în țară, iar cetățenii străini, 35,5%. În același timp, aproximativ 215.000 de persoane au emigrat din România în acel an.

Prin urmare, excedentul migrator reflectă două evoluții: revenirea unei părți a românilor plecați în străinătate și stabilirea în România a unui număr mai mare de cetățeni străini.

Este important de precizat că un bilanț migrator pozitiv nu înseamnă automat că populația totală a României crește, deoarece evoluția demografică depinde și de diferența dintre nașteri și decese.

Peste 140.000 de angajați din afara UE, pe piața muncii

Cererea de forță de muncă din economie a contribuit la creșterea numărului de lucrători străini. Datele Inspectoratului General pentru Imigrări indică faptul că, la sfârșitul anului 2024, în România se aflau peste 140.640 de angajați proveniți din state din afara Uniunii Europene, potrivit cifrelor prezentate în materialul de referință.

Printre domeniile în care acești angajați sunt prezenți se numără:

• Industria prelucrătoare: 29.141 de persoane;
• Construcțiile: 28.538 de persoane;
• Comerțul: 20.008 persoane;
• Hotelurile și restaurantele: 18.844 de persoane;
• Activitățile administrative și serviciile de suport: 12.189 de persoane.

Nepal, Sri Lanka, Turcia și India se numără printre principalele țări de proveniență ale lucrătorilor străini. Aceștia sunt angajați în sectoare precum construcțiile, producția, serviciile de curățenie, agricultura și manipularea mărfurilor.

Și datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) indică o creștere semnificativă a prezenței lucrătorilor din state terțe. Numărul persoanelor cu permise de ședere pentru muncă a crescut de la aproximativ 52.000 în 2022 la peste 100.000 la sfârșitul anului 2024, conform informațiilor citate.

Decizia din 2022: contingentul de muncitori străini a crescut la 100.000

Un moment important în schimbarea politicii de imigrație a fost anul 2022, când Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii. În 2018, plafonul anual era de 22.000 de persoane, potrivit analizei OCDE. <Cite refs={[„turn866104search7″,”turn866104search6”]}/>

Măsura a urmărit să răspundă deficitului de personal din mai multe sectoare economice. Contingentul de 100.000 a fost epuizat în decembrie 2022, iar nivelul a fost menținut în anii următori. <Cite refs={[„turn866104search10″,”turn866104search3″,”turn866104search2”]}/>

Cererea angajatorilor a rămas ridicată. În 2024, Inspectoratul General pentru Imigrări a emis peste 106.000 de avize de angajare, conform datelor OCDE. Totuși, numărul avizelor nu este echivalent cu numărul persoanelor care ajung efectiv în România: unele solicitări sunt reînnoiri, iar o parte dintre cei autorizați nu finalizează procedurile de viză sau nu mai ajung în țară. <Cite refs={[„turn866104search2″,”turn866104search7”]}/>

Evoluția bilanțului migrator prezentată în datele citate arată o schimbare de tendință începând cu 2022. După ani în care numărul emigranților îl depășea pe cel al imigranților, balanța a devenit pozitivă, iar în 2025 excedentul a ajuns la 102.249 de persoane.

Bucureștiul atrage un număr important de lucrători străini

Capitala este unul dintre principalele centre de atracție pentru cetățenii din afara Uniunii Europene care vin să lucreze în România. Potrivit datelor prezentate în materialul de referință, Inspectoratul General pentru Imigrări a gestionat în București, în cursul anului 2025, situația juridică a peste 102.000 de cetățeni non-UE.

Printre cele mai numeroase comunități se numără cetățenii din Nepal, Turcia și Sri Lanka, iar activitatea profesională reprezintă principalul motiv al șederii pentru o mare parte dintre aceștia.

Datele statistice pentru 2025 arată și că bărbații au reprezentat majoritatea persoanelor sosite în România: 180.160 din totalul de 307.592, adică aproximativ 59%. Predominanța persoanelor aflate la vârste active este compatibilă cu rolul migrației de muncă în această evoluție.

Excedentul migrator nu înseamnă automat creșterea populației

Deși România atrage mai mulți oameni decât pierde prin migrație, bilanțul migrator trebuie analizat împreună cu natalitatea și mortalitatea. O balanță migratorie pozitivă poate atenua declinul demografic, dar nu demonstrează, de una singură, că populația totală este în creștere.

Extinderea contingentului de lucrători străini din 2022 a fost una dintre schimbările importante ale politicii de pe piața muncii. Datele arată, în paralel, o creștere a numărului de angajați din afara UE și o balanță migratorie pozitivă. Totuși, aceste evoluții nu înseamnă că majorarea contingentului explică singură întreaga schimbare demografică.

Surse

• OCDE

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114