Banca Mondială pregătește finanțări de 19 miliarde de dolari pentru minerale critice
Banca Mondială își propune să majoreze de cinci ori finanțările destinate sectorului mineralelor critice până în 2030, cu un buget estimat la 19 miliarde de dolari. Instituția a identificat deja 20 de țări cu potențial pentru dezvoltarea unor proiecte în domeniu, însă lista statelor vizate nu a fost făcută publică. România ar putea avea oportunități datorită resurselor sale minerale, dar includerea țării în program nu a fost confirmată.
Planul are ca obiectiv dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare mai solide și stimularea prelucrării materiilor prime în țările care le dețin. Inițiativa vine într-un context în care marile economii încearcă să își reducă dependența de surse externe pentru materiile prime necesare industriilor strategice.
Finanțări de 19 miliarde de dolari până în 2030
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a anunțat extinderea programului în cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, în Thailanda.
Potrivit planului de implementare pentru metale și minerale, finanțările ar urma să ajungă la 19 miliarde de dolari în perioada fiscală 2026–2030, față de 3,6 miliarde de dolari în intervalul 2021–2025.
Instituția a început, de asemenea, să lucreze cu țări partenere și cu alte bănci multilaterale de dezvoltare pentru a susține formarea unor industrii locale. Obiectivul este ca statele producătoare să păstreze o parte mai mare din valoarea economică generată de exploatarea și procesarea resurselor, inclusiv prin crearea de locuri de muncă.
Banca Mondială a identificat 20 de țări cu care ar putea dezvolta proiecte, dar nu a publicat deocamdată lista completă a acestora.
De ce sunt importante mineralele critice
Cuprul, litiul, nichelul, cobaltul, grafitul și pământurile rare sunt esențiale pentru numeroase tehnologii moderne. Aceste materii prime sunt utilizate în fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice, a sistemelor de stocare a energiei, a panourilor solare, a turbinelor eoliene și a componentelor electronice.
Accesul sigur la aceste resurse a devenit o prioritate economică și strategică pentru Uniunea Europeană și Statele Unite. Pe lângă extracție, un rol important îl au rafinarea și procesarea, activități care pot genera valoare adăugată și locuri de muncă în țările producătoare.
Prin noul program, Banca Mondială urmărește să contribuie la dezvoltarea acestor capacități și la atragerea investițiilor necesare proiectelor care, în lipsa unor mecanisme de finanțare și reducere a riscurilor, ar putea fi dificil de realizat.
Ce oportunități ar putea avea România
România dispune de resurse minerale care ar putea deveni relevante pentru dezvoltarea unor lanțuri europene de aprovizionare. Potrivit informațiilor prezentate în materialul Mediafax, țara are resurse pentru cel puțin 16 dintre cele 34 de materii prime considerate critice la nivel european.
Printre resursele menționate se află grafitul, utilizat în special la fabricarea bateriilor și în alte aplicații industriale. Existența zăcămintelor nu garantează însă exploatarea lor economică: proiectele necesită evaluări geologice, investiții, infrastructură, autorizații și respectarea standardelor de mediu.
În acest moment, nu există o confirmare publică potrivit căreia România se află printre cele 20 de țări selectate de Banca Mondială. Eventuala participare va depinde de criteriile programului și de proiectele care ar putea fi propuse.
Dacă ar obține finanțare pentru proiecte eligibile, România ar putea avea oportunități de dezvoltare a capacităților de extracție și procesare, cu condiția ca acestea să fie viabile economic și sustenabile.
Statele Unite cer un rol mai mare pentru Banca Mondială
Extinderea finanțărilor pentru minerale critice răspunde și solicitărilor venite din partea Statelor Unite, cel mai mare acționar al instituției.
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a susținut că Banca Mondială ar trebui să contribuie mai mult la dezvoltarea capacităților de extracție și procesare. Printre direcțiile invocate se numără reducerea riscurilor pentru investitori și finanțarea infrastructurii necesare proiectelor miniere.
Bessent a menționat inclusiv exploatarea mineralelor de pe fundul mărilor și oceanelor. Ajay Banga nu a anunțat însă o implicare explicită a Băncii Mondiale în astfel de operațiuni. Planul instituției descrie o abordare precaută în privința mineritului submarin și subliniază că orice activitate trebuie să respecte politicile aplicabile.
Finanțarea totală a grupului a ajuns la 230 de miliarde de dolari
Ajay Banga a prezentat și date privind activitatea financiară a instituției în anul fiscal 2026, încheiat la 30 iunie.
Potrivit declarațiilor sale, Banca Mondială a mobilizat 112 miliarde de dolari în capital privat, de peste trei ori mai mult decât în anul fiscal 2022. Împreună cu finanțările acordate din resursele proprii, volumul total al finanțării Grupului Băncii Mondiale a ajuns la 230 de miliarde de dolari.
Majorarea bugetului pentru minerale critice reflectă importanța tot mai mare a acestui sector pentru securitatea economică și tranziția energetică. Pentru România, oportunitatea rămâne deocamdată una posibilă, nu un angajament confirmat: următorul pas relevant va fi publicarea detaliilor programului și identificarea proiectelor care pot primi sprijin.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
