Un an suplimentar de educație ar putea contribui la reducerea riscului de demență la vârste înaintate, inclusiv în cazul persoanelor cu predispoziție genetică. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), care aduce dovezi privind o posibilă legătură cauzală între durata școlarizării și apariția bolii Alzheimer sau a altor forme de demență.

CITEȘTE ȘI:  Pamfil Șeicaru: destinul gazetarului strivit între două epoci

Cercetarea, prezentată de Science Alert, a analizat efectele unei reforme educaționale introduse în Marea Britanie în anii 1970. Rezultatele sunt relevante deoarece studiile anterioare observaseră o asociere între nivelul mai ridicat de educație și un risc mai mic de demență, fără să poată demonstra în mod clar că școlarizarea suplimentară contribuie direct la această diferență.

Cum au analizat cercetătorii efectul unui an suplimentar de școală

Punctul de plecare al studiului a fost o reformă legislativă adoptată în Marea Britanie în 1972, prin care vârsta minimă până la care elevii erau obligați să rămână la școală a crescut de la 15 la 16 ani. Măsura s-a aplicat persoanelor născute la 1 septembrie 1957 sau ulterior.

Cercetătorii au comparat persoane născute în apropierea acestei date. Unele au fost obligate să urmeze încă un an de școală, în timp ce altele au putut părăsi sistemul de învățământ mai devreme. Diferența le-a permis oamenilor de știință să evalueze efectul suplimentar al educației printr-o metodă cunoscută drept experiment natural.

Pentru analiză au fost utilizate datele a peste 100.000 de participanți din UK Biobank, o bază amplă de informații medicale și genetice. Diagnosticele de demență au fost identificate prin intermediul istoricului medical, al registrelor spitalicești și al evidențelor privind decesele.

Această abordare a redus influența unor factori precum mediul familial și situația socioeconomică, care pot complica interpretarea studiilor observaționale.

Ce efect a avut un an suplimentar de educație

Potrivit estimărilor cercetătorilor, un an în plus de școlarizare a fost asociat cu o reducere de aproximativ 0,88 puncte procentuale a incidenței cumulate a bolii Alzheimer și a altor forme de demență în grupul analizat.

Autorii atrag însă atenția că estimarea este neobișnuit de mare în raport cu frecvența redusă a diagnosticelor în eșantion. Participanții aveau cel mult aproximativ 65 de ani la momentul de referință al analizei, iar numărul cazurilor era încă limitat. Din acest motiv, amploarea exactă a efectului nu poate fi stabilită cu precizie, iar urmărirea participanților pe măsură ce înaintează în vârstă va fi importantă.

Educația ar putea avea efecte și în cazul persoanelor cu risc genetic ridicat

O componentă distinctă a cercetării a urmărit relația dintre educație și predispoziția genetică la demență. Oamenii de știință au analizat inclusiv variații genetice asociate riscului de Alzheimer, printre care se numără gena APOE4.

Rezultatele au indicat că efectul favorabil asociat unui an suplimentar de școală a fost observat și în rândul persoanelor cu risc genetic ridicat. În grupul care nu beneficiase de reforma educațională, predispoziția genetică era asociată cu o incidență mai mare a demenței. În schimb, în grupul afectat de reformă, școlarizarea suplimentară a fost asociată cu o reducere semnificativă a incidenței în rândul celor cu risc genetic ridicat.

Leandro Carvalho, economist în domeniul sănătății la Universitatea din California de Sud și coautor al studiului, a explicat că genele influențează riscul de apariție a unei boli, fără să determine în mod inevitabil dezvoltarea acesteia.

De ce ar putea educația să protejeze sănătatea creierului

Mecanismul exact prin care școlarizarea ar putea reduce riscul de demență nu a fost încă stabilit. Cercetătorii iau în calcul mai multe explicații: accesul la locuri de muncă mai bine plătite, venituri mai mari, calificări profesionale superioare și activități care stimulează funcțiile cognitive.

Aceste avantaje se pot acumula de-a lungul vieții și ar putea influența sănătatea creierului la vârste înaintate. Studiul nu demonstrează însă care dintre acești factori are contribuția decisivă.

Cercetarea publicată în PNAS susține ideea că educația poate reprezenta unul dintre factorii modificabili care influențează riscul de demență. Rezultatele nu înseamnă că școala garantează prevenirea bolii Alzheimer și nici că un an suplimentar de studiu va avea același efect pentru fiecare persoană. Autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica amploarea și persistența beneficiului observat.

Warning: Attempt to read property "ID" on false in /home/fluxinfo/public_html/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114