România își consolidează apărarea antiaeriană la frontiera cu Ucraina. Ministrul Apărării avertizează: riscul dronelor în zone locuite nu poate fi exclus
Armata Română își întărește progresiv capacitățile de apărare antiaeriană în estul țării, pe fondul intensificării incidentelor provocate de dronele rusești în proximitatea graniței cu Ucraina. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că, deși riscul este atent gestionat, nu poate fi eliminat complet, mai ales în contextul evoluției tehnologice a acestor aparate de zbor.
Dispozitiv militar suplimentar în estul României
Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), în ultimele luni au fost dislocate trupe suplimentare, sisteme radar și tehnică modernă în Dobrogea și în alte zone din estul țării. Măsurile vin pe fondul a aproximativ 70 de atacuri în zona Dunării și a cel puțin 14 situații confirmate în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian românesc de la începutul războiului din Ucraina.
Ministrul Apărării a precizat că amplasarea tehnicii militare este adaptată constant, în funcție de analizele de securitate realizate de structurile militare și de informații.
Sisteme antiaeriene repoziționate pentru protejarea populației
Într-un interviu acordat postului Digi24, Radu Miruță a explicat că Armata Română a repoziționat inclusiv sisteme antiaeriene GEPARD, capabile să intercepteze drone, pentru a reduce riscul ca acestea să ajungă în zone locuite.
„Scopul este ca, dacă o dronă scapă dispozitivului, probabilitatea mai mare să fie în zone nelocuite, nu în mijlocul satelor. Cu toate eforturile, există riscul să vedem drone și în zone locuite, dar este un risc mic. Nimeni nu poate garanta zero risc”, a declarat ministrul Apărării.
Incident grav în Vrancea: dronă nedetectată de radar
Ultimul episod major a fost semnalat în județul Vrancea, unde o dronă s-a prăbușit într-o curte, la aproape 200 de kilometri de granița cu Ucraina. Descoperirea a fost făcută de o localnică, care a alertat autoritățile prin 112. Casa nu era locuită permanent, iar momentul exact al prăbușirii nu a putut fi stabilit.
Pentru prima dată, un oficial al MApN a recunoscut public că anumite drone nu pot fi detectate de radarele clasice.
De ce unele drone nu apar pe radar
Ministrul Apărării a explicat că unele drone sunt fabricate din materiale precum spuma sau cartonul, care nu reflectă undele radar. În plus, relieful României, cu zone deluroase și montane, creează unghiuri moarte pentru supravegherea aeriană, spre deosebire de zonele complet plane, precum Marea Neagră.
„Pe litoral și în zona Insulei Șerpilor vedem tot. În interiorul țării, la anumite altitudini, unele obiecte pot deveni invizibile pentru radar”, a precizat Miruță.
Avioane F-16 și alerte nocturne
Ministrul a mai arătat că Armata Română reacționează constant la alertele aeriene, inclusiv prin ridicarea avioanelor F-16. Unele alerte sunt neutralizate de sistemele de la sol, altele prin misiuni aeriene, iar frecvența redusă a incidentelor raportate public se datorează, spune oficialul, intervențiilor eficiente ale armatei.
Sistem american cu inteligență artificială, activ pe teritoriul României
În completarea sistemelor naționale, militarii americani au operaționalizat în România MEROPS, un sistem bazat pe inteligență artificială, capabil să detecteze drone cu semnătură radar redusă și să lanseze drone de interceptare. Oficialii din Apărare consideră că această tehnologie poate acoperi vulnerabilitățile sistemelor clasice.
În concluzie, autoritățile recunosc că riscul nu poate fi anulat complet, însă susțin că probabilitatea ca dronele să lovească zone populate rămâne redusă, iar măsurile de protecție sunt adaptate permanent.
