Virusul Nipah, explicațiile medicului Tudor Ciuhodaru: boală extrem de letală, fără tratament sau vaccin
Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează asupra riscurilor asociate virusului Nipah, o boală rară, dar extrem de periculoasă, pentru care nu există tratament specific sau vaccin. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta explică ce este virusul, cum se transmite și care sunt principalele simptome, în contextul apariției unor noi focare în Asia.
Autoritățile sanitare din mai multe state, inclusiv India, Thailanda, Indonezia, Nepal și Malaezia, au intensificat recent controalele epidemiologice, în special în aeroporturi, după confirmarea unor cazuri de infecție.
Ce este virusul Nipah
Potrivit medicului, Nipah este:
-
un agent patogen de nivel de biosecuritate 4, aceeași categorie cu virusul Ebola;
-
un virus cu potențial de bioterorism;
-
extrem de letal, cu o rată a mortalității estimată între 40% și 75%.
Virusul a fost identificat pentru prima dată în 1998, în localitatea Kampung Sungai Nipah din Malaezia, unde un focar apărut în rândul crescătorilor de porci a dus la peste 100 de decese umane și la sacrificarea a aproximativ 900.000 de animale.
Focare apar aproape anual în Asia, în special în Bangladesh și India, dar și în alte regiuni din Asia de Sud și Sud-Est.
Cum se transmite virusul Nipah
Există trei căi principale de transmitere la om:
-
Contact direct cu animale infectate, în special:
-
liliecii de fructe (rezervor natural),
-
porcii (gazdă intermediară și amplificatoare).
-
-
Consumul de alimente sau băuturi contaminate, precum:
-
fructe atinse de lilieci,
-
sevă crudă de curmal (khejur).
-
-
Contact apropiat cu o persoană infectată, prin fluide corporale.
Cea mai frecventă cale de infectare rămâne consumul de sevă de curmal contaminată, virusul putând supraviețui zile întregi în medii bogate în zahăr. Transmiterea interumană este posibilă, dar limitată.
Cum se manifestă boala
Simptomele pot varia, însă evoluția este adesea rapidă:
-
perioada de incubație: 4–14 zile (uneori mai mult);
-
febră, dureri de cap, amețeli, vărsături;
-
tulburări neurologice (mioclonii, scăderea stării de conștiență);
-
afectare respiratorie severă și pneumonie;
-
în aproximativ două treimi dintre cazuri, boala progresează rapid spre comă, în 5–7 zile.
Cea mai gravă complicație este encefalita sau meningita, asociate cu o mortalitate foarte ridicată. Supraviețuitorii pot rămâne cu sechele neurologice pe termen lung.
„Nu există tratament specific sau vaccin”
Tudor Ciuhodaru subliniază că:
-
nu există tratament antiviral specific;
-
îngrijirea este doar simptomatică și de susținere, în terapie intensivă;
-
prevenția este esențială, mai ales pentru cei care călătoresc în zone endemice.
Recomandările includ:
-
evitarea contactului cu lilieci și animale bolnave;
-
evitarea consumului de sevă de curmal crudă sau fermentată;
-
spălarea și decojirea atentă a fructelor;
-
evitarea contactului neprotejat cu persoane infectate.
„Consultați urgent un medic dacă prezentați febră asociată cu simptome respiratorii sau neurologice după întoarcerea din zone endemice și menționați istoricul de călătorie”, avertizează medicul.
