România intră în competiția globală pentru minerale critice. Miza strategică, discutată la Washington
România face un pas important în competiția globală pentru controlul mineralelor critice, resurse considerate esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, a tehnologiilor verzi și a industriei de apărare. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, va participa la prima reuniune ministerială internațională dedicată acestui domeniu, organizată la Washington, semnalând ambiția României de a deveni un actor-cheie în Europa.
CITEȘTE ȘI: Ministerul Culturii și falimentul comunicării scrise
Mineralele critice, pe agenda SUA
Șefa diplomației române va efectua o vizită de lucru în Statele Unite, în perioada 3–6 februarie, la invitația secretarului de stat american Marco Rubio. Momentul central al vizitei îl reprezintă participarea, pe 4 februarie, la prima reuniune ministerială privind mineralele critice, desfășurată la Washington D.C.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, summitul are ca obiectiv consolidarea cooperării internaționale pentru securizarea și diversificarea lanțurilor de aprovizionare, atât pe axa bilaterală România–SUA, cât și în format UE–SUA.„Întâlnirea vizează o abordare strategică a domeniului mineralelor critice, urmând să fie analizate propuneri de parteneriate comerciale și investiții strategice, sprijinite de un grup de lucru tehnic guvernamental”, se arată în comunicatul MAE.
Delegația României îi mai include pe Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, și pe Radu Burnete, consilier prezidențial pentru politici economice și sociale.
România, potențial major în Europa
Autoritățile române mizează pe faptul că țara noastră deține unele dintre cele mai diverse resurse de minerale critice din Europa, multe dintre ele insuficient exploatate sau evaluate.
Datele geologice indică:
-
rezerve cunoscute de grafit și nisipuri cuarțoase;
-
rezerve insuficient evaluate de crom, magneziu, germaniu și telur;
-
potențial moderat pentru antimoniu, wolfram (tungsten) și pământuri rare;
-
perspective limitate pentru cobalt, indiu, niobiu, galiu și metale din grupa platinei.
Cele mai importante zăcăminte se află în Carpații Occidentali – Munții Apuseni, Banatului și Poiana Ruscă – zone cu tradiție minieră de peste două secole.
Zăcăminte istorice, relevanță strategică nouă
În localități precum Zlatna și Săcărâmb (județul Alba), telurul era exploatat încă din secolul al XVIII-lea, deși era considerat atunci un metal secundar. Astăzi, același element este crucial pentru industria electronică și energetică.
De asemenea, Grădiștea de Munte (Hunedoara), în apropierea sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia, este cunoscută pentru prezența zirconiului, niobiului, tantalului și pământurilor rare – elemente indispensabile în producția de semiconductori, baterii și echipamente high-tech.
Ambiții strategice
Guvernul României vede sectorul mineralelor critice ca un pilon al:
autonomiei strategice europene,
atragerii de investiții majore,
consolidării parteneriatului strategic cu SUA.
Participarea la reuniunea de la Washington marchează o repoziționare strategică a României, într-un context global în care controlul acestor resurse devine un factor decisiv de putere economică și geopolitică.
