Procurorii cer schimbarea Legilor Justiției: anchetarea magistraților să revină la DNA
Modificarea Legilor Justiției revine în prim-plan, după ce majoritatea procurorilor din România solicită oficial ca investigarea infracțiunilor de corupție comise de magistrați să revină în competența Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Aceștia consideră că actualul mecanism de anchetare, aflat la nivelul Parchetului General, este ineficient și generează percepția unui tratament juridic privilegiat pentru magistrați.
CITEȘTE ȘI: Revolta de la Miercurea-Ciuc și prăbușirea mitului UDMR
Propunerile procurorilor, transmise autorităților
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că a centralizat punctele de vedere exprimate în adunările generale ale parchetelor și a transmis documentul rezultat către:
-
Ministerul Justiției
-
Comisiile juridice ale Camerei Deputaților și Senatului
-
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției
Scopul este evaluarea oportunității inițierii unor modificări legislative în acord cu propunerile formulate de procurori.
Disfuncționalități majore în anchetarea magistraților
Potrivit documentului CSM, în perioada în care competența de investigare a infracțiunilor comise de magistrați nu a mai aparținut DNA (din 20 iulie 2018 până în prezent), rezultatele au fost semnificativ mai slabe.
Datele statistice invocate arată că:
-
doar doi magistrați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție în această perioadă;
-
anterior anului 2018, când competența revenea DNA, aproximativ 160 de magistrați au fost trimiși în judecată pentru fapte similare.
Această diferență este considerată de procurori un indiciu clar al ineficienței actualului cadru normativ.
Acuzații privind un regim juridic „privilegiat”
Procurorii susțin că lipsa unei structuri specializate, discontinuitatea instituțională și procedurile de numire a anchetatorilor au alimentat percepția existenței unui regim juridic privilegiat pentru magistrați, afectând grav încrederea publică în justiție.
Aceștia avertizează că o astfel de percepție subminează capacitatea statului de a combate corupția, inclusiv în afara sistemului judiciar.
De ce DNA? Argumentele procurorilor
În documentul transmis, procurorii subliniază că DNA dispune de:
-
procurori specializați în combaterea corupției la nivel înalt, selectați prin concurs riguros;
-
infrastructură logistică adecvată;
-
ofițeri de poliție judiciară specializați, experți antifraudă, investigatori financiari și specialiști IT.
„Corupția în rândul magistraților nu poate fi combătută eficient de structuri nespecializate”, se arată în materialul de sinteză.
Ce modificări legislative sunt cerute
Procurorii propun:
-
revenirea competenței de investigare a infracțiunilor de corupție ale magistraților la DNA;
-
stabilirea competenței după natura infracțiunii, astfel încât anchetele să fie realizate de:
-
DNA – pentru fapte de corupție;
-
DIICOT – pentru criminalitate organizată și terorism;
-
parchetele de pe lângă curțile de apel și Înalta Curte – pentru celelalte infracțiuni.
-
Aceștia avertizează că menținerea actualului sistem riscă să afecteze nu doar eficiența urmăririi penale, ci și credibilitatea justiției în ansamblu.
