România rămâne la coada UE în lupta anticorupție: scor sub media democrațiilor fragile, potrivit Transparency International
România continuă să se confrunte cu probleme structurale majore în combaterea corupției, potrivit Indicelui de Percepție a Corupției (IPC) 2025, publicat de Transparency International. Cu un scor de 45 de puncte din 100, țara noastră se situează sub media democrațiilor fragile și rămâne printre ultimele state din Uniunea Europeană, în pofida angajamentelor politice asumate la nivel național.
CITEȘTE ȘI: Revolta de la Miercurea-Ciuc și prăbușirea mitului UDMR
România, sub media democrațiilor fragile
Raportul arată că România a coborât de pe locul 65 pe locul 70 la nivel global, menținându-se în grupul statelor cu performanțe slabe în materie de integritate publică. Media democrațiilor fragile este de 47 de puncte, în timp ce democrațiile consolidate ating, în medie, 71 de puncte.
În Uniunea Europeană, scorul mediu rămâne de 62 de puncte, fără progrese semnificative în ultimul deceniu. România se află alături de Bulgaria (40) și Ungaria (40) în partea inferioară a clasamentului UE.
Transparency International subliniază că, față de anul 2012, România a înregistrat doar o creștere simbolică de un punct, ceea ce indică stagnare pe termen lung, în contrast cu evoluțiile pozitive din alte state europene precum Grecia sau Estonia.
De ce persistă problema corupției
Potrivit organizației, scorurile scăzute sunt asociate cu:
-
slăbirea mecanismelor democratice de control;
-
politizarea justiției;
-
influențe nejustificate în procesul decizional;
-
lipsa protecției reale pentru spațiul civic și libertatea presei.
Indicele IPC măsoară percepția asupra corupției în sectorul public în 182 de state și teritorii, folosind date agregate din 13 surse independente internaționale.
Impactul corupției asupra societății
Transparency International avertizează că efectele corupției sunt profunde și vizibile în patru domenii-cheie:
justiție și stat de drept;
democrație și integritate politică;
libertatea presei și spațiul civic;
accesul cetățenilor la servicii publice.
Aceste efecte contribuie la erodarea încrederii publice și la accentuarea dezechilibrelor de putere, afectând stabilitatea instituțională și credibilitatea internațională a statului.
Oportunitate de reformă: directivele UE și strategiile naționale
Raportul evidențiază adoptarea, în decembrie 2025, a primei directive europene anticorupție, care urmărește armonizarea legislațiilor penale și introducerea unei abordări de toleranță zero la corupție. Transpunerea acestei directive este văzută ca o șansă majoră pentru România de a-și redefini politicile de integritate.
Transparency International consideră realist un obiectiv de minimum 50 de puncte în IPC până în 2030, dacă reformele sunt coerente și asumate politic. Acestea ar trebui corelate cu documente strategice precum:
-
Strategia Națională Anticorupție 2026–2030;
-
Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030, care include combaterea corupției ca element de securitate națională.
Priorități legislative și instituționale
Printre măsurile urgente recomandate pentru 2026 se numără:
-
clarificarea legislației privind declarațiile de avere și interese;
-
redefinirea infracțiunilor de luare și dare de mită;
-
adoptarea Codului de procedură administrativă;
-
extinderea utilizării pactelor de integritate în achizițiile publice;
-
întărirea instituțiilor anticorupție precum DNA, ANI și ANABI;
-
combaterea spălării banilor și a dezinformării legate de actul de justiție.
Organizația subliniază că succesul luptei anticorupție depinde de stabilitatea instituțională, separația reală a puterilor în stat și cooperarea loială între autorități, mediul academic, sectorul privat și societatea civilă.
