CJUE: Pensia judecătorilor români, protecție împotriva corupției și garanție a independenței

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a clarificat că principiul independenței judecătorilor nu se opune refuzului includerii unei diurne de detașare în calculul pensiei de serviciu, atunci când mecanismul pensiei este stabilit pe criterii obiective, independente de intervenția puterilor executive și legislative.     Mediafax

CITEȘTE ȘI: Revolta de la Miercurea-Ciuc și prăbușirea mitului UDMR

Decizia, pronunțată pe 8 decembrie 2025, vizează cazul judecătorului român Vasile Baltag, pensionat în decembrie 2022. În perioada 2018–2022, magistratul a beneficiat de o diurnă de detașare ca inspector la Inspecția Judiciară. La pensionare, i s-a refuzat includerea acestei diurne în calculul pensiei, ceea ce a generat o contestație la Tribunalul Neamț și ridicarea problemei la CJUE.

CJUE a subliniat că pensiile de serviciu ale magistraților constituie un „scut împotriva corupției”, asigurând judecătorilor independență economică și protecție față de presiuni externe. Curtea a mai menționat că remunerația judecătorilor trebuie să fie suficientă pentru a proteja neutralitatea deciziilor lor și pentru a evita orice risc de corupție, comparând nivelul acesteia cu salariul mediu din statul membru.

Curtea a explicat că statele membre au marjă largă de apreciere în adoptarea măsurilor bugetare, inclusiv ajustarea pensiilor, dar aceste modificări trebuie să fie proporționale, obiective și previzibile, respectând principiul securității juridice. Totodată, orice reducere a remunerației sau a pensiei trebuie să facă obiectul unui control jurisdicțional efectiv.

Această decizie vine în contextul în care România a ridicat problema statutului și pensiilor magistraților în cadrul CJUE, urmărind să garanteze că restricțiile bugetare nu afectează independența judecătorilor și integritatea sistemului judiciar.